Ziare.com

Aventura doamnei Gabriela Firea in tara lui Don Quijote

Vineri, 09 Noiembrie 2018, ora 09:12

   

Aventura doamnei Gabriela Firea in tara lui Don Quijote
O informatie laconica spune ca, aflata in vizita oficiala la Madrid, doamna Gabriela Firea, primar general al capitalei Romaniei, i-a oferit omoloagei sale din capitala Spaniei, doamna Manuela Carmena, un cadou protocolar: o vaza din sticla, probabil produsa in Romania, poate chiar in Bucuresti, invelita intr-un ambalaj din hartie, fara indoiala executat tot in Romania si desigur tot la Bucuresti.

Pana aici, nimic deosebit. Numai ca omoloaga din Madrid, conform unor uzante occidentale de care poate ca doamna Firea n-a prea auzit, a incercat sa despacheteze cadoul pe loc. Este un mod de a demonstra ca acorzi atentie gestului, ca ai curiozitatea sa vezi obiectul cat mai grabnic si ca esti sensibil la amabilitatea altuia.

Convingerea ca asa este uzanta mi-o confirma si faptul ca mai multe persoane oficiale aflate de fata si randuite in tinuta oficiala au asteptat cu rabdare ca demnitarul spaniol sa desfaca personal ambalajul, fara sa intervina cineva imediat in ajutor, cum - imi imaginez eu - s-ar fi intamplat la Bucuresti.

Cum se dezveleste un pachet la patru maini


Dar, vai, ambalajul era bine lipit, fixat solid si nu ceda. A sarit sa ajute si doamna Firea, tragand incolo si incoace de hartie. Cei care impachetasera nu s-au gandit la faza cu despachetatul. S-au gandit numai la partea cu inmanarea. Sa arate frumos, iar mai departe, Dumnezeu cu mila!

Exista o vorba jenanta: treaba romaneasca! N-as generaliza, dar nici nu ma pot abtine sa nu amintesc cate altele nu se fac la noi tot de mantuila, cum s-ar zice, ca de ochii soacrei.

Dotarea bucurestenilor cu biciclete inainte de a le face piste pentru biciclisti n-a fost tot o treaba ca de ochii soacrei? Dar infrumusetarea centrului, in timp ce la periferie peste o suta de strazi n-au nici asfalt, nici canalizare? Dar altele care n-au nici curent electric?

Sa revenim insa la momentul cand intervenea doamna Firea ca sa-si ajute omoloaga sa desfaca hartia. Un mic filmulet, facut de doi jurnalisti romani din diaspora, le arata pe amandoua desfacand-o impreuna - cum zic pianistii, la patru maini - insa stupoare: pachetul de sub hartie era invelit intr-o alta hartie. Mai stralucitoare, mai eleganta si, bineinteles, mai bine fixata.

Intrucat, dupa o scurta lupta, cele doua doamne n-au reusit sa invinga hartia, omoloaga bucuresteanca a descoperit o foarfeca si a incredintat-o uneia dintre persoanele oficiale, din cele care asteptau smirna, asezate in rand. Foarfeca a invins hartia.

Dar si sub aceasta noua hartie era tot un ambalaj, unul din carton. Carton ordinar, cutie ordinara, ceva cum erau ambalajele de pe vremuri. La vederea ei, n-a mai tinut nimeni seama de protocol, s-au repezit toate persoanele oficiale si, in cateva clipe, cartonul a fost facut praf la opt maini, la zece, poate la mai multe. Interiorul a iesit la iveala.

Tineti-va insa bine, caci vaza insasi era invelita tot intr-un ambalaj, de randul acesta o folie din plastic, usor de indepartat, iar filmuletul o arata pe beneficiara preluand cadoul si pe doamna Firea, fericita ca a reusit, in cele din urma, sa-l extraga din ambalaje.

Si-au batat joc subordonatii de sefa lor?


Poate nu m-as fi oprit in cele de fata la un eveniment de ordin episodic, daca n-ar fi fost semnificativ pentru lucrul facut de mantuiala.

Nu ca ma laud, dar, in locul doamnei Firea, daca as sti ca urmeaza sa inmanez personal omologului spaniol acel obiect, as fi asistat tot personal la ambalare si m-as fi ingrijit tot personal de pregatirea dezambalarii.

Doamna Firea nici nu stie la ce riscuri s-a expus. Inauntru putea fi alta vaza decat cea avuta in vedere, poate una mai ieftina, putea fi chiar altceva decat o vaza, o oala, un ghiveci sau chiar un pietroi.

Daca functionarului nu i-a fost jena sa-i ambaleze sefei sale pachetul in stilul "cum o fi", contand ca nu va asista la dezambalare, atunci de ce s-ar jena sa-i schimbe continutul, poate in interesul sau?

Am folosit pe scara mare cumparaturi e-mail. De fiecare data, obiectul imi venea bine ambalat, dar niciodata n-am fost in situatia sa nu-l pot desface usor. Ambalajul contine totdeauna instructiuni nescrise (ideograme) in fata carora s-ar descurca chiar si un analfabet. Expeditorul stie ca, la orice dificultate as intampina in ce priveste livrarea, m-ar pierde de client.

Faptul ca subalternii dnei Firea nu s-au gandit cum va fi desfacut ambalajul de catre beneficiar denota lipsa de respect fata de sefa institutiei.

Ma intreb, daca subalternii din imediata subordine nu o respecta, oare ce autoritate are doamna primar general asupra miilor de subordonati din zecile de noi societati, infiintate anume pentru ca munca lor sa fie mai inteligenta, mai eficienta si sa raspunda mai corect la nevoile primariei?

Iar daca autoritatea paleste, atunci ratiunea pentru care primaria a bulibasit activitatea tuturor prestatorilor de servicii, anume ca sa-i faca dependenti de autoritatea primariei, dispare.

Raman numai micile interese si, automat marile profituri, pe care probabil ca doamna Firea nu le banuieste, asa cum n-a banuit stilul artizanal in care fusese ambalata vaza cu pricina.



Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6018 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
3 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Din pacare Rosinanta lui Pandelica a uita sa aduca, alaturi de

olitza si capacul :) Accesoriu indispensabil:
https://static-content.mathaus.ro/medias/sys_master/images/he1/h27/h00/8811551784990.png

 

 

Cum poti cere

unei tate să se comporte domneste?

 

 


Vezi comentarii inadecvate
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor