New York Times: Gazprom, simbolul declinului economic rapid al Rusiei

Marti, 30 Decembrie 2008, ora 17:29
2418 citiri
New York Times: Gazprom, simbolul declinului economic rapid al Rusiei

Gazprom, care negociaza dur cu Ucraina, amenintand cu intreruperea livrarilor de gaz de la 1 ianuarie, daca nu ii este rambursata o datorie de 2 miliarde de dolari, este la randul sau o companie profund indatorata din cauza unei politici ineficiente de investitii, relateaza New York Times.

Cu un an in urma, Gazprom, monopolul rus din domeniul gazelor naturale, tintea sa fie cea mai mare corporatie din lume. Cu avantul dat de preturile mari la petrol si cu sprijinul politic primit de la Kremlin, Gazprom deja ajunsese pe locul al treilea, judecand dupa valoarea de piata, imediat dupa Exxon Mobile si General Electric.

Astazi, Gazprom s-a adancit in datorii si negociaza cu guvernul un plan de salvare. Valoarea de piata, adica valoarea totala a actiunilor companiei, a scazut cu 76% de la inceputul anului. In loc sa devina cea mai mare companie din lume, a ajuns pe locul 35.

Si daca planurile de salvare sunt o practica din ce in ce mai obisnuita, niciunul dintre marii competitori privati ai Gazprom din Occident nu a solicitat vreun ajutor de acest gen.

Faptul ca cea mai mare companie energetica a Rusiei, monopol de stat, are nevoie de un plan de salvare atat de repede dupa ce pretul petrolului a atins in vara un nivel-record este un indiciu semnificativ al unei perioade turbulente.

Candva emblema a mandriei unei Rusii in ascensiune, Gazprom a devenit astazi simbolul declinului economic rapid al acestui stat petrolier, comenteaza The New York Times.

In timpul perioadei sale de inflorire, Gazprom si o alta companie energetica de stat, Rosneft, au devenit instrumente pentru realizarea unor renationalizari mascate.

Pe masura ce preturile la petrol au crescut, si actiunile lor au crescut, insa in loc sa investeasca suficient de mult in forare si explorare, presedintele rus din acea perioada, Vladimir Putin, si-a urmat agenda pe care si-o propusese de recastigare a controlului public asupra campurilor petrolifere si a industriei petroliere private din domeniu.

Ca urmare, cand a venit momentul turbulentelor de pe pietele financiare, Gazprom a intrat in criza creditelor profund indatorat si cu o lista de mari restante in ceea ce priveste investitiile de capital. Sub Putin, care acum este premier, Gazprom si Rosneft sunt controlate de Kremlin in asa masura, incat companiile nu numai ca sunt conduse de persoane numite de Guvern, ci direct de catre ministri, care fac parte din consiliile lor de administratie, explica NYT.

Acum investitorii renunta la actiunile Gazprom, candva atat de cautate, incat detineau 2% din indicele Morgan Stanley pentru companiile din economiile emergente. Gazprom este acum departe de a fi cea mai mare companie din lume.

Pretul unei actiuni a cazut mult mai repede decat in cazul competitorilor din sectorul privat. Datoriile acumulate de companie, la care se adauga intarirea controlului national asupra industriei, reprezinta unul dintre motive.

Dupa cinci ani de preturi record pentru gazul natural, datoria Gazprom se ridica la 49,5 miliarde de dolari. Prin comparatie, in 2009 datoria intregului sector public si privat din India, China si Brazilia totalizeaza 56 miliarde de dolari, potrivit unei estimari a Commerzbank.

Putin s-a folosit de Gazprom pentru a achizitiona proprietati private. Printre marile achizitii se numara compania petroliera Sibneft, pe care a cumparat-o in 2005 de la Roman Abramovici, proprietarul clublui de fotbal Chelsea, cu 13 miliarde de dolari. In 2006 a cumparat jumatate din activele Shell la proiectul de dezvoltare Sahalin II pentru 7 miliarde de dolari.

Iar in 2007 a cheltuit mai multe miliarde pentru a achizitiona parti din Iukos, compania petroliera privata care a dat faliment in urma unui scandal de coruptie si evaziune fiscala.

Rosneft are de asemenea datorii mari. Dupa ce a cheltuit mult pentru a cumpara active de la Iukos, datoriile sale se ridica la 18,1 miliarde de dolari. Si dincolo de negocierea unui plan guvernamental de salvare, Rosneft discuta si despre un eventual imprumut de 15 miliarde de dolari de la China National Petroleum Corporation, garantat prin viitoare exporturi catre China.

O treime din industria petroliera rusa, nationalizata

Sub conducerea lui Putin, peste o treime din industria petroliera rusa a fost efectiv renationalizata prin astfel de tranzactii. Proprietarii privati au fost supusi unor presiuni in domeniul reglementarii pentru a fi incurajati sa vanda companiilor de stat sau companiilor private loiale Kremlinului.

Activele erau cumparate de obicei sub pretul pietei, dar cu toate acestea companiile de stat au platit miliarde de dolari, o parte dintre acesti bani fiind imprumutati de la banci occidentale a caror linie de creditare a fost afectata ulterior de criza financiara.

Criticii au prevazut ca politica de nationalizare a Rusiei va fi ineficienta. Mari companii au fost preluate si vandute, faramatate si reimpachetate ca proprietati de stat. Miza au fost activele, care valorau mult, mai ales ca Rusia este cel mai mare producator mondial de gaze naturale si a devenit cel mai mare producator de petrol dupa ce Arabia Saudita si-a redus productia vara aceasta pentru a sprijini pretul petrolului.

Este adevarat ca Gazprom este departe de a fi falita. In 2007 compania a facut un profit de 360 de miliarde de ruble (14 miliarde de dolari) din venituri de 1.774 de miliarde de ruble (70 de miliarde ruble).

Intre timp, compania spune ca va continua sa investeasca in dezvoltarea unor noi campuri in Arctica si va continua sa aloce bani unor subsidiare din sectoare considerate perdante precum agricultura sau media. Isi asuma, de asemenea, prin filiala sa bancara, un nou rol in criza financiara prin salvarea unor banci sau intermedieri.

Directorii Gazprom spun ca revizuiesc cheltuielile, dar nu vor exista reduceri semnificative in ceea ce priveste proiectele celor doua conducte submarine (Nordstream si South Stream) al caror rol este de a reduce dependenta companiei de Ucraina ca ruta de tranzit pentru circa 80% din exporturile catre Europa.

Negocierile dintre Gazprom si Ucraina sunt din nou in impas si oficialii din Gazprom ameninta ca joi vor intrerupe livrarile catre Ucraina.

Insa veniturile Gazprom vor scadea simtitor anul viitor, potrivit New York Times. In acest an Gazprom a primit in medie 420 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz vandut Europei Occidentale, dar in 2009 se prognozeaza un pret de 260-300 de dolari.

O parte insemnata din fondul de stat pentru salvarea companiilor - circa 9 miliarde de dolari dintr-un total de 50 de miliarde - a fost pus deoparte pentru companiile petroliere si de gaz. Numai Gazprom vrea 5,5 miliarde de dolari.

Cu cei 436.000 de angajati ai sai, filiale extinse in orice fel de domenii, de la agricultura la hoteluri, salarii mai mari decat media si sistem de cazare si de statiuni la Marea Neagra sponsorizat de companie, criticii spun ca Gazprom a perpetuat in era capitalista un modelul economic paternalist, de tip sovietic, conchide New York Times..

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...
#Gazprom declin, #Gazprom rezultate financiare, #criza economica financiara , #Ucraina