Gh. Iancu: Noua Constitutie va fi cel mai mare esec din 1990 incoace Interviu

Profesorul de drept constitutional Gheorghe Iancu, fost avocat al poporului, atrage atentia ca modificarile Constitutiei sunt in mare majoritate neconstitutionale si ca nu sunt sanse ca in forma actuala proiectul sa primeasca avizul CCR.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, profesorul Iancu spune ca rezultatele referendumului din 2009, privind parlamentul unicameral si reducerea numarului de parlamentari la 300, sunt obligatorii si trebuie introduse in Constitutie: "Parlamentul nu este reprezentantul poporului, ci este sluga poporului, care trebuie sa execute ce a decis poporul".

Profesorul Iancu socoteste ca proiectul este cu mult prea incarcat, o aiureala, un talmes-balmes facut de oameni care nu stapanesc nici macar notiunile juridice de baza: "Am auzit un parlamentar, m-am inchinat, pe dl. Nicolicea, care nu stia ca autoritate reprezentativa nu este cea care reprezinta poporul, ci aceea aleasa de popor."

In concluzie, spune profesorul Gheorghe Iancu, actuala Constitutie, cu lipsurile ei este preferabila proiectului viitoarei Constitutii.

Dezbaterea cea mai apriga a momentului se refera la referendumul din 2009 si introducerea rezultatelor lui in proiectul noii Constitutii. Asadar, exista referendum obligatoriu si referendum neobligatoriu?

Caracterul obligatoriu sau facultativ al referendumului rezulta din necesitatea organizarii lui. Daca legea sau Constitutia reglementeaza obligativitatea referendumului inseamna ca e obligatorie organizarea lui, ca in cazul celui pentru adoptarea Constitutiei. Cel facultativ este organizat daca o autoritate publica il considera necesar, cum a fost chiar cazul referendumului organizat de presedinte in 2009.

Dupa ce referendumul s-a desfasurat, efectele lui sunt obligatorii, indiferent daca a fost organizat in mod obligatoriu sau facultativ. Deci caracterul facultativ nu se refera niciodata la efectele referendumului. Obligativitatea rezulta din art. 2 din Constitutie potrivit caruia puterea este exercitata de popor, deci este a poporului, prin intermediul autoritatilor reprezentative sau prin referendum.

Am auzit un parlamentar, m-am inchinat, pe dl. Nicolicea, care nu stia ca autoritate reprezentativa nu este cea care reprezinta poporul, ci aceea aleasa de popor. In dreptul constitutional, reprezentativ inseamna ales de popor. Parlamentul nu este reprezentantul poporului, ci este sluga poporului, care trebuie sa execute ce a decis poporul.

Deci rezultatele referendumului din 2009....

Sunt obligatorii. Si CCR s-a pronuntat acum un an foarte clar in acest sens. Ca urmare, ceea ce s-a decis la referendum trebuie introdus in Constitutie sau in lege.

Am auzit argumentul ca Senatul a devenit oricum o Camera a Regiunilor si nu a pastrat decat numele. Asa ca vom avea in fapt un sistem unicameral

Sunt multi oameni care habar nu au de nimic si vor sa iasa in fata. Cel mai rau e ca nu-si dau seama ca nu au habar. Deci ar fi vorba despre o camera formata din guvernatorii regiunilor, numiti, care ar putea sa se numeasca Senat. E o aiureala. Exista in lume tipuri de Senat in care o parte dintre senatori, cea mai mica, este numita. Sunt senatorii de drept.

In rest, senatorii sunt alesi. Exista o singura exceptie, in Marea Britanie, Camera Lorzilor, dar ea nu e un Senat, ci un refugiu pentru anumite calitati monarhice, acordate de la anul 1000 incoace si transferate din tata in fiu. Lorzii nu au aproape nicio atributie. Asta vrem de la Senat?

Senatul, daca exista, este ales, la nivel national sau local. Deci cu aceasta camera a regiunilor am avea un fel de unicameralism la care s-ar adauga nu stiu ce. Daca facem Senat cum trebuie, senatorii trebuie sa fie alesi la nivelul regiunilor si avem bicameralism.

Ioan Oltean spunea intr-un interviu acrodat Ziare.com ca, potrivit proiectului, presedintele nu va mai face parte din puterea executiva, nu va mai fi o putere in stat, ci doar sef al statului.

Asa ceva nu se poate. Presedintele nu poate iesi din puterea executiva, altfel ne intoarcem in comuna primitiva.

Care considerati ca sunt cele mai mari vulnerabilitati ale proiectului?

Cea mai mare e insasi procedura legislativa care presupune doua camere, dar nu este adecvata pentru doua camere. S-a preluat sistemul german in care exista camera decizionala in materie legislativa. La noi e sesizata o camera si apoi cea decizionala, dupa criterii stabilite de regulament. Problema e ca, atunci cand sesizezi o camera si a doua e decizionala, nu mai e nevoie de prima. Camera decizionala face ce vrea indiferent ce zice cealalta. .

CCR a spus la un moment dat ca, in conditiile bicameralismului, a doua camera ar trebui sa decida in functie de ceea ce a dezbatut prima camera. Aiurea, in Constitutie nu se prevede asa ceva. Aceasta procedura in Germania e diferita. Prima camera sesizata e cea decizionala, iar cealalta are o luna sa decida daca e de acord sau nu cu prima. Daca nu e de acord si camera decizionala nu tine cont de obiectiile ei, este sesizata Curtea Constitutionala germana si ea transeaza.

Procedura germana e corecta in Germania. Noi incercam sa copiem un sistem german pe care nu l-am tradus cum trebuie. De aici tot felul de complicatii. Iar noua Constituie nu corecteaza aceasta problema. Noi nu avem nici sistemul de pana in 2003, al navetelor, nici sistemul camerei decizionale, suntem cumva intre scaune si cadem intre ele.

Aceasta procedura defectuoasa a creat impresia corecta a presedintelui ca nu e nevoie de a doua camera. Daca pastram procedura, de ce pastram si a doua camera? Nu e nevoie decat de una singura. Procedura pentru doua camere e cu totul alta.

Cum calificati acel articol care permite convocarea in fata parlamentarilor a oricarei persoane fizice, inclusiv a magistratilor?

Nu este posibil asa ceva. CCR a spus clar in decizia 317/2006 - nicio persoana nu poate fi chemata la ordine in fata unei comisii de ancheta pentru ca acea comisie realizeaza ancheta in interiorul Parlamentului si nu are nicio competenta in privinta persoanelor fizice din afara. CCR s-a referit in mod special la procurori.

Si in partea UE au existat interventii care au aratat ca procurorii nu au ce cauta in fata unei comisii de ancheta. Dimpotriva procurorii ancheteaza comisia de ancheta. Aici e o lupta intre "inteligenti - sa le tragem noi presul de sub picioare inainte sa ni-l traga ei" .

Credeti ca exista sanse ca proiectul asa cum este el acum sa treaca de CCR?

Nu, nu trece. CCR se poate intalni de doua ori cu proiectul. Prima data cand isi da avizul din oficiu, inainte de prezentarea in plen, si dupa ce a fost adoptata legea, care, ca orice lege, poate fi atacata la CCR. Aproape toate textele modificate sunt neconstitutionale. Rousseau considera ca statul dispare cand interesele private se pun in locul intereselor publice, generale, care se duc in joc.

Cand politicienii declara interesele private drept interese generale, s-a terminat cu statul. Asta se intampla la noi. Se confunda notiunile, e un talmes-balmes in Constitutie.

Sa va mai dau cateva exemple. Arestarea, ea e intotdeauna preventiva, nu are ce sa caute cuvantul preventiv acolo. Cel care a creat expresia arestare preventiva confunda aceasta institutie cu incarcerarea post condamnare, definitiva. Si ca sa faca diferenta in capul lui, cel care a scris a pus si cuvantul preventiva.

Apoi e marea prostie de a confunda poporul cu natiunea. Vorbim cand de una, cand de alta, desi ele sunt notiuni foarte precise. Poporul si natiunea se definesc prin aspectul etnic, identitatea etnica e esentiala. Tot felul de profesorasi de pe la noi zic ca nu e cazul sa bagam identitatea etnica. Nu exista asa ceva. Apoi, poporul e acea colectivitate umana care traieste la un moment dat si are cele patru identitati recunoscute la nivel european, etnica, cultura, religoasa si lingvistica.

Cand murim, iesim din popor si intram in natiune, care are o dimensiune cultural istorica. Mihai Viteazul a fost in popor la un moment dat, acum e in natiune. e o parte din natiune, dar numai el poate exercita suveranitatea, natiunea nu poate. Mihai Viteazul nu mai poate. Noi le amestecam.

Am auzit formulata opinia ca o prevedere constitutionala nu poate fi declarata neconstitutionala

Cum sa nu? Peste tot tribunalele constitutionale verifica constitutionalitatea Constitutiei. Ea se raporteaza la principiile constitutionale. De exemplu, nu poti sa desfiintezi autoritatea judecatoreasca pentru ca incalci separatia puterilor in stat, daca ar fi sa fim foarte rigurosi am spune separarea functiilor in stat. Apoi, exista posibilitatea ca anumite texte sa ramana nemodificate in Constitutie si atunci se raporteaza toate textele modificate la acel text nemodificat.

In proiectul de Constitutie sunt introduse tot felul de detalii, de la orele de religie la casatoriile gay, ca sa dau doar doua exemple care au generat mari emotii. Au ce cauta in Constitutie?

Bineinteles ca detaliile acestea incarca prea mult Constitutia. O Constitutie reglementeaza separatia puterilor, partajul compententelor si garantarea drepturilor. Fara ele, Constitutia nu exista, ce e peste ele e prea mult. Constitutia trebuie sa fie cat mai redusa si trebuie sa fie sistematizata in asa fel incat sa poata fi bagata intr-un buzunar. . Dar ei nu inteleg nici termenii, folosesc termeni pe care nu-i inteleg.

Presedintele a spus ca in afara rezultatelor referendumului din 2009, Constitutia nu ar fi trebuit modificata

Nu impartasesc acest punct de vedere. Sunt multe texte deja depasite. Teoria spune ca o norma juridica se naste din specificitatea conditiilor social-econimice. Ele s-au schimbat dupa 2003 si genereaza o alta Constitutie. Daca schimbi cate un picior de pod, daca nu le schimbi pe toate sau daca nu sunt perfect echilibrate podul poate sa cada. Eu cred ca trebuia adoptata o noua Constitutie, nu una revizuita pe ici pe colo - la haina veche sa nu pui petec nou.

Ne indreptam catre un esec cu acest proiect?

Ne intreptam catre cel mai mare esec. Acesta va fi cel mai mare esec din 1990 incoace.

Intre ceea ce se profileaza in materie constitutionala si actuala Constitutie, ce e preferabil?

Actuala Constitutie. La CCR poate fi interpretata cum trebuie, cu conditia ca acolo sa existe si niste specialisti in drept constitutional. Avem mari specialisti in alte domenii de drept, dar nu in drept constitutional. Lumea spune ca acolo poate fi orice jurist care are 18 ani vechime. Constitutia cere insa si inalta competenta profesionala, care nu poate fi confundata cu vechimea.

Noua Constitutie adauga si conditia doctoratului. Ar trebui sa fie doctorat in drept constitutional pentru ca e Curte Constitutionala. In schimb, se incearca reducerea vechimii la 15 ani, cu dedicatie pentru ca probabil se pregateste sa intre in CCR peste trei ani, vreun tanar corifeu care nu va avea decat vechime de 15 ani. Interese de grup sau particulare, nu e bine.

Instantele civile si penale sunt alcatuite din judecatori specializati in civil si penal, cel putin de la nivel de tribunal. Tot civilisti si penalisti si la nivelul CCR? Dupa parerea mea CCR este acum in aer cat timp nu exista in ea niciun constitutionalist. Unii sunt juristi fara nicio specializare, doar cu vechime mai mare de 18 ani. De aceea, si hotararile pronuntate sunt adesea aiurea si contradictorii.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...