Despre Gyorgy Frunda
Gyorgy Frunda este un om politic roman de etnie maghiara, senator intre 2004-2008, candidat la alegerile prezidentiale din 1996. A fost deputat UDMR in Parlamentul Romaniei intre 1990-1992 si senator intre 1992-1996.
In anul 1996 si-a deschis un birou de avocatura personal la Targu Mures, acordand consiliere juridica in domeniile: drept civil, dreptul familiei, drept comercial, drept consitutional, drepturile omului si drepturile minoritatilor.
Este casatorit cu dr. Martha Orsolya, medic primar urolog si adjunct universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie Targu Mures. Impreuna au doua fiice: Csenge Orsolya (n. 1991) si Edva Anna (n. 1992). A primit Ordinul de Merit al Republicii Ungare in Grad de Mare Cruce acordat de Presedintele Ungariei Ferenc Madl (20 august 2004).
Gyorgy Frunda a fost cunoscut drept Gheroghe Frunda pana in 1990, cand si-a schimbat numele, potrivit CivicMedia iar in CV-ul sau din 2006 limba romana figura ca limba straina. Este candidat in colegiul 1 din Mures pentru un post de senator.
Gyrogy Frunda a candidat ca reprezentant al UDMR la alegerile prezidentiale din anul 1996 (obtinand 761.411 voturi, adica 6.02%) si din anul 2000 (obtinand 696.989, adica 6,22%).
Studii
-Absolvent al Facultatii de Drept la universitatea Babes-Bolyai din Cluj (1970-1974);
-Studii postuniversitare la Seminarul din Salzburg (1991);
-Cursuri Future of Europe Trust, Londra (1991-1992).
Activitate profesionala
-Avocat, membru al Baroului de Avocatura Targu-Mures (1975-1995);
-Deschide un birou de avocatura la Targu Mures in 1996.
Activitate politica
-membru UDMR din 1990;
-deputat UDMR in Parlamentul Romaniei, secretarul Comisiei pentru Elaborarea Constitutiei, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor (1990-1992);
-senator UDMR in Parlamentul Romaniei, vicepresedintele Comisiei Juridice din Senat (1992-1996);
-membru al delegatiei romane la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, membru al Comisiei Juridice a APCE, membru al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European (1993);
-raportor pentru Lituania din partea APCE (1995);
-vicepresedinte al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European (1996);reales vicepresedinte al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European (2000);
-senator UDMR, secretarul Comisiei Juridice din Senat, membru al delegatiei romane la APCE, al doilea vicepresedinte al Comisiei Juridice a APCE si membru al Comisiilor de Monitorizare si pentru Protectia Mediului, Amenajare Teritoriala si Autoritati Locale (1996-2000);
-candidat la alegerile prezidentiale (1996 si 2000);
-membru al Comisiei pentru drepturile omului (1999-2000);
-secretar al Comisiei Juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari, pina in noiembrie (2000);
-presedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senatul Romaniei (2002);
-presedintele Consiliului Reprezentantilor Unional al UDMR (2002);
-raportor al Consiliului Europei, privind natiunile, minoritatile, religia (2003);
-presedintele Comisiei pentru drepturile omului al Senatului (2003);
-vicepresedinte al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European in Consiliul Europei (2004);
-primul vicepresedinte al Comisiilor de Monitorizare din Consiliul Europei (2004);
-senator UDMR in Parlamentul Romaniei (2004-2008);
-presedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte si Minoritati (2004-2008);
-presedintele presedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte si Minoritati (2004-2008);
-presedintele Delegatiei romane la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) (2004-2008).
„Eu nu reprezint Romania”
In legislatura 2004-2008 a indeplinit functiile de presedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte si Minoritati, Presedintele Delegatiei romane la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), vicepresedinte al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European in Consiliul Europei (2004), membru al Comisiei Drepturilor Omului in Consiliul Europei, primul vicepresedinte al Comisiilor de Monitorizare din Consiliul Europei.
In 2006, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o recomandare promovata de Gyorgy Frunda. Aceasta recomandare sustine autonomia teritoriala a minoritatilor nationale in statele membre ale Consiliului Europei (CoE). Purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu a subliniat ca este o recomandare care nu are caracter obligatoriu pana nu e aprobata de Comitetul de ministri de la Consiliul Europei.
In cadrul unui dialog telefonic purtat in direct la postul National TV intre Gyorgy Frunda si Cozmin Gusa, Gyorgy Frunda a afirmat ca nu reprezinta Romania in fata Consiliului Europei.
„Eu acolo nu reprezint Romania. Eu sunt seful Delegatiei Romaniei ales de 10 membri care reprezentau Romania la nivel parlamentar”, a declarat Frunda.
Recomandarea 1735 se adresa statelor membre ale CoE si presupunea alinierea lor din punct de vedere legislativ, inclusiv constitutional, la standardele europene privind minoritatile. Potrivit articolului 16.4, statele trebuie sa integreze toti cetatenii, indiferent de apartenenta ento-culturala, si statele nu trebuie sa se mai defineasca exclusiv etnic sau cultural.
"In urma celor doua razboaie mondiale si a tratatelor de pace care i-au urmat a fost deplasata pozitia geografica a unor anumite natiuni. Anumite tari au pierdut teritorii, dar si-au mentinut vechile radacini, culturale si lingvistice, fara a le restrange in noile frontiere ale noului Stat-natiune. Aceste parti ale Statului-mama traiesc acum pe teritoriul unui stat vecin si reprezinta 'minoritati sau comunitati nationale'".(Din proiectul Frunda pentru Recomandarea 1735 la APCE)
Potrivit lui Frunda, notiunea de stat national este una desueta si care nu corespunde realitatii.
"Nici un stat din cel 25 de membre ale UE nu se autodefineste ca stat national. In UE, principiul fundamental este cel al partajarii suveranitatii, care contrazice ideea statului national", a declarat Frunda.
Toate partidele politice au cerut retragerea lui Frunda din functia de presedinte al APCE, insa acesta si-a pastrat functia.
Renunta la functia de europarlamentar
Frunda a fost ales ca deputat in Parlamentul European pentru mandatul 2007-2009, candidand pe listele UDMR pe pozitia 1 la alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007. El a renuntat la mandat pentru a prelua presedintia Comisiei juridice la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.
"BEC mi-a cerut astazi sa confirm ca accept sa fiu europarlamentar. Am hotarat ca e mai important pentru mine si pentru comunitatea maghiara din Romania si nu in ultim rand pentru Romania sa ocup aceasta functie", a declarat el.
Al doilea mandat de parlamentar UDMR in PE a fost ocupat de Iuliu Winkler, care s-a retras din calitatea de ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.
Acuzat ca a colaborat cu Securitatea
Fostul sef al Securitatii Mures a sustinut in 2006 ca Frunda a furnizat informatii politiei politice.
„Domnule Frunda, ati fost la mine pana acum? Care-i problema?". Aveam dosarul lui de informator pe masa si i-am zis: „Cam subtire...". El zice: „Pai, stiti, ca n-am avut, ca sa vedeti, dar ca o sa dau de-acum incolo", a declarat Marica intr-un interviu pentru EVZ.
Frunda a avut cinci dosare, dintre care doua sunt de retea, primul vizand racolarea sa si cuprinde un raport in care este caracterizat ca „dusmanos, sovin si iredentist”. Senatorul a declarat ca al treilea era acela in care a refuzat colaborarea, insa acesta lipseste.
„Nu am nici un fel de angajament, nu am nici un fel de nume conspirativ pe care sa-l fi acceptat impreuna cu vreun ofiter de Securitate, nu am nici o informatie data, nici orala, nici scrisa, astfel incat sunt convins ca voi primi certificat de la Consiliu ca nu am fost colaborator al Securitatii”, a declarat Gyorgy Frunda pentru Adevarul, pe 13 septembrie 2006, dupa audierea la propria sa cerere de catre CNSAS.
Potrivit lui Maries, Frunda ar fi dat note informative verbale, refuzand sa dea note in scris.
Lavinia Sandru si Cozmin Gusa (PIN) l-au acuzat pe Gyorg Frunda ca ar fi colaborat cu Securitatea, insa nu au adus probe in acest sens.
„Nu tineti cont de ceea ce sustine Gyorgy Frunda cand vorbeste de relatia lui cu Securitatea. Intai a spus ca n-are nici un dosar, apoi ca are un dosar, dar n-a semnat nici o adeziune. Acum a facut si un apel sa nu mai existe nici un fel de scurgeri de informatii in ceea ce priveste dosarul sau. Si asta pentru ca spera sa-si rezolve problemele pe care le are prin negocieri politice. Sa ne mai lase, domnul Frunda“, a afirmat Sandru.
Limba maghiara obligatorie, daca minoritatile reprezinta 10%
Senatorul Gyorgy Frunda, a declarat la inceputul lui octombrie ca unul dintre viitoarele sale obiective in noul Parlament va fi modificarea legislatiei in privinta pragului de folosire a limbii materne, de la 20% la 10%.
"Pe an ce trece, minoritatile din Romania numeric sunt mai putine. Exista comunitati minoritare care scad numeric si o legislatie care stabileste un prag de 20% pentru folosirea limbii materne care, dupa parerea mea, trebuie scazut. Si in viitorul parlament unul din obiective va fi sa scadem acest prag de la 20% la maximum 10%.
Deci, peste tot unde minoritatile nationale reprezinta 10% din comunitatea locala, oraseneasca, judeteana, folosirea limbii materne sa fie obligatorie. Acolo unde comunitatea minoritara este mai mica de 10%, folosirea limbii materne sa fie posibila", a declarat Frunda.
El a dat ca exemplu pozitiv municipiul Sighisoara, unde nemtii sunt in proportie de 2% si orasul are inscris numele si in limba germana.
Candidat la sefia Senatului Roman
Gyorgy Frunda a candidat si pentru functia de presedinte al Senatului. Aceasta functie a ramas vacanta dupa alegerea lui Nicolae Vacaroiu ca presedinte al Curtii de Conturi. Contracanditatii sai au fost Ilie Sarbu (PSD) si Radu Campeanu (PNL). In urma votului din 29 octombrie, Ilie Sarbu a fost ales drept presedinte al Senatului.
Corneliu Vadim Tudor s-a adresat senatorilor grupului UDMR, pe care i-a acuzat ca prin propunerea lui Frunda defavorizeaza un adevarat simbol al democratiei si liberalismului, fostul detinut politic Radu Campeanu.
"UDMR favorizeaza viitorii parteneri de guvernare", a comentat Vadim Tudor.
