Povestea unui mare succes in tara mesterului Manole (Opinii)

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Sambata, 27 Decembrie 2014, ora 13:34
21582 citiri
Povestea unui mare succes in tara mesterului Manole (Opinii)

Se implinesc astazi 10 ani de cand in Palatul Victoria era luata o decizie istorica, una dintre putinele promisiuni electorale respectate intocmai si una dintre putinele masuri cu adevarat reformiste care au rezistat.

Pe 27 decembrie 2004 "primul Guvern Tariceanu depunea juramantul in fata presedintelui Traian Basescu. In aceeasi zi, seara, avea loc prima sedinta de guvern cu un singur punct pe ordinea de zi: adoptarea OUG de modificare a Codului Fiscal, prin care se introducea cota unica de impozitare de 16%, incepand de la 1 ianuarie 2005.

Era proiectul pentru care eu intrasem in politica si am avut sansa/onoarea sa-l pun in aplicare din functia de ministru al Finantelor. (Sigur am fost si destinatarul acuzatiilor, reprosurilor ca e o prostie, ca nu are cum sa functioneze; la toate acestea se adaugau propriile mele nelinisti, intrebari si nopti nedormite: daca, totusi, e o greseala, daca incasarile la buget vor fi catastrofale etc.etc).

Pe de alta parte, FMI era foarte nelinistit de perspectiva incasarilor. Reprezentantul FMI era un belgian de foarte buna calitate, ca om si ca economist, Emmanuel van der Mensbrugghe care, cu toate indoielile lui, a sustinut mentinerea acordului cu FMI!", scrie pe Facebook Ionut Popescu, fostul ministru al Finantelor de numele caruia se leaga introducerea cotei unice.

Povestea aceasta de succes are cred mai multe morale.

Pe de-o parte, ca orice decizie de anvergura, orice act autentic reformist este insotit de multa indoiala, de multa reticenta, are in fata un drum plin de capcane. Nu exista garantii absolute ale succesului.

Da, cota unica a sporit incasarile la buget, cu peste 5% numai in primul an dupa introducerea ei, dar nimeni nu avea cum sa garanteze acest lucru de la inceput. Atunci, la inceput, a fost o chestiune de incredere, de curaj, de vointa. Adica exact ceea ce in general lipseste in actul de guvernare din Romania.

Apoi, vedem ca reprezentantii FMI nu sunt niste ticalosi veniti in Romania pentru a spolia de bogatii acest popor muncitor si serios, asa cum adesea am fost lasati sa intelegem. Iata ca FMI poate fi convins cu argumente solide, cu viziune, asa acum a fost convins in privinta cotei unice. Dar ma tem ca exact viziunea si argumentele lipsesc simptomatic din discursul politicienilor si al demnitarilor de la Bucuresti.

Si nu in ultiml rand, aniversarea cotei unice este cu atat mai importanta cu cat masurile reformiste, cate au fost ele, nu au prea supravietuit succesiunii guvernarilor din Romania. Au mai ramas in picioare si cele din justitie, dar ele au fost aparate cu inversunare si de partenerii straini. Altfel Codul Penal, de exemplu, ar fi fost deja mutilat, iar DNA si ANI ar fi devenit demult doar istorie.

Dar din cele care au fost strict la mana politicienilor de la Bucuresti, cate au supravietuit? Uitati-va, spre exemplu, la Legea Educatiei, o alta reforma de mare amploare, pe care guvernarea PSD a facut-o tandari pe mai toate palierele ei. Codul Muncii este si el cioplit dupa interese de moment.

Este adevarat ca am avut si tentative reformiste, cum a fost grila unica de salarizare a bugetarilor, atat de prost concepute incat au fost din start inaplicabile. Sau reforme dezastruoase, ca aceea electorala, a votului uninominal.

Iar in materie fiscala, cota unica a rezistat intr-adevar, inclusiv pentru ca eliminarea ei ar fi provocat furia clasei de mijloc, ceea ce PSD nu si-a permis, dar cred ca este singura prevedere stabila din acest domeniu. In rest, e greu sa mai tii socoteala modificarilor Codului Fiscal, peste 200 in ultimii 10 ani.

Traim si in materie legislativa sub semnul Mesterului Manole. Ce nu este distrus din interes clientelar, cu rea credinta, este modificat, pentru ca fiecare guvern si uneori chiar fiecare ministru in cadrul aceleiasi guvernari are ideile lui, descopera in felul lui apa calda si mersul pe jos.

Pe marile teme, in jurul unor mari proiecte este imposibil de construit un autentic consens, chiar daca teoretic el exista, asa cum s-a intamplat in cazul Pactului National pentru Educatie. Nu exista credinta in anumite valori fundamentale tanspartinice si grija pentru ele. Mai totul este judecata oportunista si de anvergura varfului nasului.

Eu urez la multi ani cotei unice si sper sa ramana dovada ca, atunci cand vrei sa faci reforma autentica, se poate, cand ai curaj si competenta, planul iese, iar cand un lucru e temeinic rezista, daca nu e voluntar dinamitat.

Si ca o nota personala, as vrea sa vad din nou la Finante un ministru cu determinarea si competenta lui Ionut Popescu. Cred ca dupa toate nenorocirile prin care am trecut ar fi mare nevoie de el.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Ce a facut Marcel Bolos, ministrul de Finante, saptamana asta
Ce a facut Marcel Bolos, ministrul de Finante, saptamana asta
Proiectele de tip parteneriat public-privat reprezinta viitorul si de aceea am participat la IMF/WB Constituency Meeting 2024, pentru a discuta cu expertii si a vedea cum pot fi create noi...
AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare. Cu ce specificații tehnice vin
AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare. Cu ce specificații tehnice vin
AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare, AMD Ryzen PRO Seria 8000 pentru desktop-uri și Seria 8040 pentru laptopuri. Noile procesoare sunt proiectate pentru a îmbunătăți semnificativ...
#Ionut Popescu cota unica, #reforma Educatiei, #modificari Cod Fiscal , #cota unica