Festivalurile evaziunii

De Festivalul George Enescu cred ca a auzit toata lumea. Dar de Festivaluri de Evaziune cati au auzit?

Si, totusi, festivaluri de prezentare "la vedere" a evaziunii exista si se desfasoara cu mult succes de mai multi ani, unele dintre ele fiind chiar la a zecea editie.

Se desfasoara anual Festivalul palincii de la Satu Mare, Festivalul si Targul palincarilor de la Oradea, Festivalul palincii de la Livezeni, Festivalul palincii de la Batarci-Tara Oasului, Festivalurile tuicii de la Valenii de Munte, de la Rasinari si de la Costesti, Festivalul rachiului (Rakijada) de la Sanpetru Mare, Festivalul si concursul de tuica din smochine de la Svinita (Clisura Dunarii) etc.

Toate aceste manifestari sunt salutare si contribuie, fara indoiala, la promovarea unor produse traditionale de alcool. Din pacate, insa, odata cu acestea se promoveaza si o alta traditie a Romaniei de dupa 1990, aceea a evaziunii fiscale.

Este de notorietate faptul ca la astfel de manifestari incantatoare prin farmecul folcloric pe care il emana, palinca, tuica sau orice alt fel de rachiu se vand si se consuma in mari cantitati, fara nicio preocupare pentru respectarea regulilor Codului Fiscal si, din pacate, nici a normelor de calitate.

In ideea sprijinirii agroturismului local, autoritatile devin ingaduitoare atat in obligativitatea prezentarii bonului fiscal, cat si in controlul originii produselor in lumina legislatiei care impune reguli cantitative si de calitate.

Pastrand proportiile, trebuie recunoscut faptul ca astfel de manifestari sunt doar varful vizibil si spectaculos al unui urias aisberg de evaziune din economia romaneasca.

Productia de alcool din Romania (intr-o oarecare masura si cea a tutunului) este campioana evaziunii aducand prin aceasta caracteristica a sa daune imense atat bugetului national, cat si mecanismului pietei concurentionale prin loviturile letale pe care le aplica producatorilor legali, autorizati si platitori corecti de impozite si taxe.

Cea mai mare piata neagra

Alcoolul este unul dintre cei mai importanti piloni de sustinere a pietei negre romanesti. Industria bauturilor spirtoase se poate considera unul dintre cei mai importanti piloni de sustinere ai pietei negre, cu cea mai ridicata rata a evaziunii fiscale din Romania, chiar si in conditiile in care nu sunt luate in calcul produsele destinate autoconsumului.

Conform datelor furnizate de catre site-ul Curs de Guvernare, evaziunea fiscala in piata bauturilor spirtoase este de aproximativ 75%, in special din cauza autoconsumului din zona rurala (tuica, palinca, rachiu), dar si a existentei unor producatori cu caracter "industrial", dar ilegali din punct de vedere fiscal.

Evaziunea totala la impozitarea prin accize si taxa de viciu la alcool si tutun se situeaza la circa 0,4% din PIB, potrivit calculelor efectuate de Consiliul Fiscal pe baza datelor furnizate de INS si Ministerul de Finante.

In 2014, ponderea evaziunii s-a ridicat la 45% in cazul bauturilor alcoolice si 13% in cazul tigarilor.

Una peste alta, suma care nu a mai ajuns la buget din accize si taxa pe viciu la alcool si tutun s-a ridicat anul trecut la 2,3 miliarde de lei, din care aproape un miliard de lei la alcool si 1,36 miliarde lei la tutun. Suma este mai mica la alcool decat la tutun, desi ponderea evaziunii in cazul alcolului este de peste patru ori mai mare decat in cazul tutunului.

Utilizand datele existente in prezent, se poate exemplifica faptul ca, la alcool, evaziunea a avut o valoare mult mai mare la alcool etilic si produsele distilate si mult mai mica la bere (unde a fost similara, totusi, celei de la tigari). Situatia cea mai grava s-a inregistrat la produsele intermediare care contin alcool.

Veniturile din accize la aceasta categorie au ajuns de la incasari de 106 milioane de lei in 2008 la rambursari nete de accize in 2015 (adica bugetul nu a beneficiat anul trecut cu nimic).

Odata cu aderarea la UE, cuantumul accizelor aplicate la alcool a crescut rapid (de la 465,35 euro/hl alcool pur in cazul alcoolului etilic si produselor distilate la inceputul anului 2006 la 750 euro/hl alcool pur in 2010, dupa care a ramas constant pana in 2012, adica peste 60%).

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal atrage atentia ca veniturile din accize colectate au crescut foarte putin (doar cu 9% in perioada 2006 - 2012).

Legea e buna, dar degeaba

Care este cadrul legal de reglementare a productiei de alcool si cat poate fi el considerat responsabil pentru acest grad extrem de inalt al evaziunii?

Incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana, arata consultantul financiar Emilian Duca, productia de tuica si rachiuri de fructe, din vin (ori subproduse de vinificatie) realizata de gospodariile individuale pentru consum propriu, a fost supusa unor reglementari speciale.

Gospodariile individuale pot realiza o astfel de productie in afara antrepozitelor fiscale daca detin livezi de pomi fructiferi si suprafete viticole. In cazul productiei destinate vanzarii, gospodaria individuala trebuie sa se autorizeze ca mica distilerie.

In primul rand, productia pentru consum propriu a gospodariilor individuale trebuia realizata fie:

a) utilizand o instalatie detinuta in proprietate, care indeplineste conditiile tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (instalatii de tip alambic),

b) utilizand facilitatile de productie ale unui antrepozit fiscal de productie (in acest caz, acciza se achita la data preluarii produselor finite de la antrepozit).

In al doilea rand, productia de tuica si de rachiu este supusa accizelor indiferent de cantitate.

In fine, gospodariile individuale care detin instalatii de productie au obligatia de a se inregistra la autoritatea vamala teritoriala (autoritatea fiscala competenta - dupa reorganizarea ANAF).

In plus, pe perioada in care acestea nu functioneaza, instalatiile urmeaza sa fie sigilate de catre autoritatile vamale (fiscale).

Pentru determinarea accizei datorate, producatorul va trebui sa detina si mijloacele legale necesare pentru masurarea cantitatii si a concentratiei alcoolice a produselor obtinute.

Cadrul legal este clar, dar necesita masuri importante de asigurare a controlului si aplicabilitatii corecte. Tocmai acest lucru lipseste, dar este dificil de afirmat care este cauza. Fie controlul nu dispune de infrastructura materiala si de personal pentru control si verificari, fie exista o complicitate intre institutiile statului si ceea ce putem numi "mafia alcoolului".

Este greu de trasat o linie intre cele doua posibilitati. Evident, institutiile de control nu dispun de infrastructura materiala necesara acestuia, dar proportiile evaziunii sunt atat de mari incat nu poate fi exclusa suspiciunea de complicitate coruptionala.

Aceasta suspiciune este alimentata si de faptul ca iuresul campaniei anticoruptie al DNA-ului nu a atacat in niciun fel zona evaziunii de alcool.

In contextul majorarii accizei, jucatorii care platesc taxele si accizele au o pierdere si mai mare de "competitivitate" in raport cu evazionistii. Pentru ca industria "legala" sa nu dispara, este nevoie de controale mai riguroase din partea statului, asa cum s-a intamplat in cazul produselor din tutun.

Acciza mare, evaziune mare

Un al doilea element care trebuie inclus in analiza cotei inalte de evaziune este acela al fiscalizarii produselor de alcool.

Conform statisticii existente la aceasta data, cresterea accizei la bauturi spirtoase pana la 1.000 de euro pe hectolitru de alcool pur, de la 750 euro, incepand cu 1 septembrie 2013, a cauzat o scadere cu 20 de milioane de euro a colectarii doar in perioada septembrie - decembrie 2013, fata de acelasi interval din 2012, afirma Asociatia Producatorilor de Bauturi Alcoolice 'VINROM'.

Efectul cresterii accizei a fost diminuarea imediata a productiei si vanzarilor legale, cu efect asupra colectarii bugetare.

Cresterea nivelului de fiscalizare la bauturi alcoolice a cauzat, numai in anul 2013, incasari mai mici din accize cu 180 de milioane de euro.

VINROM a precizat ca "masurile fiscale introduse in ultimii ani au condus la restrangerea puternica a productiei de bauturi alcoolice, la scaderea incasarilor bugetare cu sume importante si la orientarea consumatorilor inclusiv a celor din mediul urban catre bauturile obtinute in gospodariile individuale taranesti, bauturi care nu respecta normele de siguranta alimentara, au o calitate incerta, iar, avand in vedere eludarea obligatiilor fiscale, au preturi mult mai mici fata de cele obtinute legal".

De pilda, conform analizei Curs de Guvernare, suma ce figureaza drept evaziune fiscala ar fi permis acoperirea datoriilor catre furnizorii de medicamente pentru sistemul sanitar si deblocarea actualizarii cu substante de ultima generatie a listei cu produse farmaceutice compensate.

Este evident ca reducerea accizei la bauturi spirtoase este vitala pentru industria legala de alcool care din 2013, de cand a crescut cu 42% acciza pentru alcoolul etilic, se confrunta cu pierderi semnificative cauzate de o crestere fara precedent a pietei negre.

Conform analizei Spirits Romania, majorarea din 2013 cu 42% a accizei pentru alcoolul etilic a determinat in intervalul 2012 - 2014 o scadere a pietei fiscalizate a bauturilor spirtoase de 32% si un impact negativ de aproximativ 2 milioane de euro pentru bugetul de stat.

Astfel, in 2012, cand acciza pentru bauturi spirtoase era de 750 euro/hl de alcool pur, la bugetul de stat s-au colectat din acciza 91.835 milioane de euro, iar in 2014, dupa ce si-a facut efectul pe deplin majorarea accizei de la 750 euro/hl alcool pur la 1.065 euro/hl de alcool pur, suma colectata a fost de numai 89.853 milioane de euro.

Cat de justificata mai este in acest caz pozitia Guvernului care incearca sa explice dificultatile aparute in finantarea economiei prin lipsa de fonduri?! Cine sau ce opreste luarea unor masuri de stopare a evaziunii?

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare. Cu ce specificații tehnice vin

AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare, AMD Ryzen PRO Seria 8000 pentru desktop-uri și Seria 8040 pentru laptopuri. Noile procesoare sunt proiectate pentru a îmbunătăți semnificativ...

Razer se pregătește să lanseze primul mousepad de gaming cu LED-uri

Compania Razer a anunțat lansarea noului mousepad de gaming Razer Firefly V2 Pro, promovat ca fiind primul din lume iluminat cu LED-uri, un accesoriu care transformă radical aspectul oricărui...