Comparativ cu bugetul initial aprobat, proiectul de rectificare mentine soldul bugetar proiectat la nivelul nominal de 13 miliarde lei, inscriindu-se astfel in plafonul de deficit bugetar stabilit la inceputul anului.
Raportat la cele 700 miliarde lei previzionate ca rezultat economic pe 2015, rezulta un deficit de 1,85% din PIB.
Cu toate acestea, Consiliul Fiscal a atras atentia ca nivelul programat al cheltuielilor de personal (aproape 50 miliarde lei sau 7,1% din PIB) depaseste plafonul legal cu 1,4 miliarde lei sau 0,2% din PIB. Legea 192/2014 definea plafonul aferent cheltuielilor de personal pentru anul 2015 la 48.373,4 milioane lei, respectiv 6,8% din PIB.
Rectificarea bugetara, "binecuvantata" de Consiliul fiscal. Dar exista si unele semne de intrebare
Totodata, nivelul programat al cheltuielilor bugetului consolidat, exclusiv asistenta financiara din partea UE si a altor donatori depaseste plafonul corespunzator definit de Legea 182/2014 cu 4,9 miliarde lei sau 0,7% din PIB (am simplificat usor cifrele pentru a nu pierde din vedere esenta).
Prin urmare, Consiliul Fiscal reclama "recursul sistematic la derogare de la regulile fiscale care nu vizeaza soldul bugetului general consolidat", cu consecinta aparitiei de facto a unor reguli fiscale "tari" si a unor reguli fiscale "slabe", la care se adopta sistematic derogari de la prevederile legale.
In treacat fie spus, nici regulile tari nu sunt scutite de mica ciupeala (1,85% din PIB nu e si nu se incadreaza in 1,8% din PIB).
Ce se va intampla anii viitori
Pentru 2016, an in care avem prevazuta o pauza in achitarea datoriei contractate cu UE in cadrul acordului cu valoarea totala de 20 miliarde euro din 2009 (acordul a trecut dar datoriile au ramas iar 5 miliarde de euro plus dobanzile aferente reprezinta obligatiile de plata catre UE), mica ciupeala se transforma in marea indrazneala.
Adica, prin adoptarea Codului Fiscal in forma deja trimisa spre promulgare, se invalideaza angajamentele asumate clar fata de FMI, UE si BM si se vehiculeaza impingerea deficitului bugetar spre cele 3% prevazute la limita prin criteriile de la Maastricht (evaluarile merg intre 12 miliarde lei si 17 miliarde lei influenta negativa pe deficit), invocandu-se necesitatile de dezvoltare.
Lasand la o parte neseriozitatea si pierderea credibilitatii in cazul unor negocieri viitoare (daca vor mai avea loc), acest scenariu este valabil in cazul unor probleme aparute care impiedica atingerea unui ritm de crestere robust si nu in varianta anticipata de crestere economica cu 3-4%. Atentie, in 2017 si 2018 nu mai avem scutirea conjuncturala (vezi anul electoral) de la plata datoriei catre UE, dar orice obligatii de plati de pensii, salarii si alte beneficii sociale vor curge in continuare.
Citeste mai departe despre Rectificarea bugetara - tocmeala pe lege. Codul Fiscal - adevarata rectificare pe CursDeGuvernare.