Ziare.com

Noul Cod Fiscal: Vezi cat de mult cresc impozitele si taxele

de Teodora Bodeanu
Vineri, 18 Iunie 2010, ora 15:54

   

Noul Cod Fiscal: Vezi cat de mult cresc impozitele si taxele
Cei care incaseaza venituri din drepturi de autor vor plati mai multi bani la stat, tichetele de masa, de vacanta si cele de cresa vor fi impozitate, ca si castigurile din dobanzi. Acestea sunt doar cateva dintre modificarile ce vor fi aduse de Guvern Codului Fiscal si care vor fi aplicate de la 1 iulie, punand o si mai mare presiune pe bugetele si asa subtiate ale romanilor.

Astfel, cheltuielile deductibile la drepturile de autor vor fi reduse la 20 la suta din venitul brut, de la 40 la suta, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Fiscal.

De asemenea, vor fi impozitate si tichetele de masa, tichetele cadou, cele de cresa si de vacanta, incepand din iulie 2010, se arata in Proiect Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.

Tot de la 1 iulie, se vor impozita jocurile de noroc, fiind aplicata o cota de 25 la suta asupra venitului net inregistrat intr-o zi de acelasi organizator sau platitor.

Cardul de masa Up Dejun este versiunea moderna si simplificata a tichetului de masa. Ai 0 lei costuri la emiterea cardurilor si economisesti pana la 37% fata de o crestere salariala in bani. Afla mai multe AICI!

Veniturile sub forma de dobanzi pentru depozitele la vedere/conturile curente, precum si cele la depozitele clientilor, realizate incepand cu 1 iulie 2010, vor fi impozitate cu 16 la suta din suma.

Impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, iar virarea impozitului se face lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, se mai arata in proiectul de ordonanta de urgenta.

Persoanele sau firmele care au castiguri din operatiuni de vanzare - cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu intrumente financiare tranzactionate pe pietele autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare vor trebui sa plateasca o cota de 16 la suta la fiecare tranzactie, impozitul respectiv fiind considerat plata anticipata in contul impozitului anual datorat.

Persoanele fizice care detin peste doua locuinte, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, vor fi obligate sa plateasca o taxa de solidaritate de 50 la suta din impozitul datorat in 2010, pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu, 100 la suta pentru a doua cladire si 200 la suta incepand cu cea de-a treia cladire.

Aceste impozite trebuie platite pana la data de 30 septembrie 2010, la bugetul local al comunei, orasului sau al municipiului in care este amplasata cladirea. In Bucuresti, impozitul se plateste la bugetul sectorului respectiv.

Cum vor fi afectate firmele

Cei care detin titluri de valoare (orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale) vor plati, pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010, impozit pentru perioada de detinere a acelor titluri.

Impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impunere de 1% si respectiv 16% la castigul net aferent perioadei, asimilat castigului net anual.

De asemenea, daca inregistrati pierderi din tranzactia titlurilor de valoare, altele decat actiunile si valorile mobiliare la societati inchise, vi le puteti recupera din castigurile nete anuale obtinute in urmatorii sapte ani fiscali consecutivi. Daca acest lucru nu se intampla, se considera pierdere definitiva a contribuabilului.

Potrivit proiectului de ordonanta, Guvernul a vrea sa majoreze toate aceste impozite deoarece nivelul veniturilor bugetare a fost profund afectat de criza economica si financiara, dar si pentru realizarea unui echilibru intre nivelul veniturilor si al cheltuielilor.

Nu in ultimul rand, guvernantii cred ca este nevoie de largirea bazei de impozitare, precum si de majorarea unor impozite, in caz contrar deficitul bugetar urmand sa creasca.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 8777 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
26 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Niste idei pentru PDL

Sa impoziteze bicicletele...Strica bordurile lu' Videanu.
Trebuie sa aiba si Videanu bani sa puna altele, nu?
Sa impoziteze darul de la nunta.
Sa-l angajeze basescu pe Camataru' drept consilier prezidential pe probleme de colectare fiscala.

 

 

Romania incepe sa semene din ce in ce mai mult cu SUA

Cred c-am sa ma intorc in tara. Imi place sa platesc impozite cat cuprinde.

 

 

In toate tarile civilizate se platesc asfel de impozite

Chiar si cand vinzi un apartament se plateste impozit pe castigul obtinut. Se plateste impozit pe dobanda de la banca, etc, etc.

 

 

Ce vbesti

nu mai iubesti SUA si Romania :). Ti-am spus eu ca incet se va intampla ce zic "prietenii" tai conspirationisti. Incetisor vor taxa fiecare activitate cu scopul de control si supraveghere, dupa care un implant mic nici nu vi se mai pare mare lucru.
Ce fac ei este sa iti arate ca te pot fura, obliga si supune cum si cand vor muschi lor. In maxim 1 an toti vor deveni % sclavi cu acte in regula.

 

 

"zeciuiala" ...

... parca era mai buna ...
si atunci, ca si acum, strainii ne luau din ce-am castigat cu sudoarea fruntii, numa' ca pe-atunci era "zeciuiala", adica a zecea parte, 10% ...

desteapta-te, romane!
nihil sine deo!

 

 

Despre impozite

Daca ar fi 100% nu mai munceste nimeni ca ar munci pentru stat.
Daca ar fi 0% fiecare ar culege soc, rabarbar, urzici, etc ca sa mai faca un ban in plus, ca nu i-ar impozita statul dar ne-am deplasa cu caruta, am plati doctorul cu nuci sau gem, invatatorul cu lapte si branza si tot asa.
Daca extremele nu sunt bune, trebuie sa cauti un procent intre ele. Momentan stam pe la 45-50% fiscalitate cumulata. Hai, cu timpii pierduti sa platesti zeci de biruri, cu spagi si atentii ajungem la un cost real de vreo 55%.
Si cu astia 50% trebuie sa tinem o armata de 1.400.000 functionari publici, nu stiu cate milioane de pensionari, someri, copii, tigani si alte categorii defavorizate.
Aia care platesc astia 55% s-au cam saturat sa dea si atat, ca ei vad ca de fapt vreo 10% dispare in buzunarele hotilor de la guvernare care apoi imprumuta tara ca sa traiasca ei, si apoi ghici cine plateste?
Nu domnule, nu asta-i calea. Cresti taxele, sporeste evaziunea. Treaba elementara care se bazeaza pe nevoia si instinctul firesc al celui care cotizeaza, de A TRAI SI EL!
De ce nu se incearca relaxarea fiscalitatii? Cu vreo 15%?
Nu mai sunt resurse de exploatat? Au disparut oportunitatile de afaceri din Romania? Am ramas fara vecini? Nu mai suntem o piata de marime medie in UE (ce-i drept cu o putere mica de cumparare)?

Nu domnule, ei gandesc asa: eu trebuie sa fur acum atat, nu ma intereseaza de unde vin banii, ce-i al meu e al meu! De cate ori s-a asfaltat drumul din Rachitele de cand e boc premier ??? Cati au vazut cum arata Rachitele? Dar municipiul Targoviste de exemplu?

 

 

Nu, nu au disparut oportunitatile de afaceri in Romania !

Au disparut banii pentru dezvoltare regionala in buzunarul primei c.u.r..v.e. a tarii.
Cica o sa faca din ei un arena- patinoar barosana la Brasov.
Circul nu tine de foame nimanui, dar pe Udrea o doare undeva de asta.

Cu banii dati de UE pentru dezvoltare regionala se puteau face fabrici, unitati productive, unde sa creezi locuri de munca si sa inmultesti banii dupa aceea.

Basescu si Udrea nu au nevoie decit de circ. Tot intr-un circ o tin de 6 ani. In rest nu au facut absolut nimic.

 

 

Vanghelie e mai econom

In aceasta iarna sectorul 5 a avut 100 de patinoare stradale gratuite. Se vor redeschide si la anul.

 

 

Mesterul Mall One

Pe Arges in jos,
Pe un mal frumos,
Copos voda trece
Si multi il petrece
Noua sunt primari
Si-nalti demnitari
Cu Patriciu zece,
Care mi-i intrece,
Merg cu toti pe cale
Sa aleaga-n vale
Loc de construire
Fara-asemuire,
De jos, din namol,
Sa ridice-un Mall.
Iara cum mergea
Pe drum ajungea
Biet consilier
Pe campuri stingher
Si cum il vedea
Mi-l si intreba
Pe Arges in sus
Pasii cand te-au dus,
Pe Arges in jos,
Pasii te-au intors,
Nu cumva-ai vazut
Pe unde-ai trecut
Un loc parasit,
De nimeni pazit?
Ba eu am vazut,
Pe unde-am trecut,
Un loc parasit,
De nimeni pazit,
Nu e nici-o vatra,
Nici canii nu latra,
Nu e nici un pom,
Nici picior de om
Cat il auzea
Toti se-nveselea
Si curand pleca
Locul de-l gasea
Si cand il afla,
Voda-asa spunea:
- Iata locul meu
Aici mi-aleg eu
Loc de construire,
Fara-asemuire
Aici, din namol
Voi zidi un Mall.
Deci, voi demnitari,
Dar si voi primari
Cu Patriciu zece,
Care va si-ntrece,
Nus'cum procedati
Locul sa mi-l dati
Sa mi-l cumparati,
Sa-l intabulati,
Actele-mi faceti
Cu tot cu peceti,
Nimeni sa nu poata
Sa vina vreodata
Sa-mi spuna hai-hui,
Ca e locu' lui.
Io v-oi da averi,
V-oi face boieri,
Iar de nu, apoi,
Va fi vai de voi,
Tot io v-oi turna,
Pe la DeNeA.
Primarii grabea,
Actele facea,
Locul de-l schimba,
Din camp de maidan
In intravilan,
Copos sa plateasca,
Si sa se speteasca,
De-o vrea sa porneasca
Ca sa construiasca,
La ei in comuna
O zidire buna,
Oameni sa lucreze
Sa se-ndestuleze.
Si lucrul pornea,
Santuri largi sapa,
Caramizi cara,

Ziduri ridica,
Dar orice lucra,
Noaptea se fura,
Copos se mira
Si se incrunta
Si-apoi ii mustra
Si-i ameninta,
Dar nu se prindea,
Ca un grup era
Si in grup fura.
Dar Copos gandea
Si-astfel cuvanta:
- Voi, noua primari
Si-nalti demnitari,
Cu Patriciu zece,
Care va si-ntrece,
De nu reusiti
Ca sa-i stapaniti,
Pe cei lucratori,
Vajnici manglitori,
Stiti ce-am hotarat?
Va pun gheara-n gat,
Si voi instala
In ziduri ceva
Ce-o supraveghea
Si mi-o arata
Pe cei ce-o fura.
Si cum hotara,
Cum mi-ti aducea,
Mandru aparat
Ce l-a instalat
De supravegheri,
De luat vederi,
Al Nou Antifurt
ANA mai pe scurt,
Atarnat in grinda,
Hotii sa mi-i prinda…
Iar dac-au aflat
Ca s-a instalat,
Mandru aparat,
De supravegheri,
De luat vederi,
Al Nou Antifurt
ANA mai pe scurt,
Pe pereti in tinda,
Hotii sa mi-i prinda…

 

 

DAR EXCEPTILE?

* Articolul este documentat, dar omite sa mentioneze cu cat va creste spaga pentru cei care, conform obiceiului, nu vor plati ceea ce conform reglementarilor ar trebui sa plteasca, dar conform cutumei n-au platit niciodata.
* Si, bineintele, nici nu vor plati.

 

 

Mall One...

Iar dac-au aflat
Ca s-a instalat,
Mandru aparat,
De supravegheri,
De luat vederi,
Al Nou Antifurt
ANA mai pe scurt,
Pe pereti in tinda,
Hotii sa mi-i prinda…
Cei noua primari
Si-nalti demnitari,
Mari se vorbira,
Se mai sfatuira
Si-a gasit de zor
Un "mostenitor"
De-undeva, din vant,
Chiar pe-acel pamant,
Ce facu strigare,
De retrocedare,
Intai la primari
Si la demnitari,
Si-a pornit-o-n cale
Pe la tribunale,
Judecatorii,
Cu petitii mii,
Sa se sfatuiasca
Si sa hotarasca
Si sa faca-asa
Locul sa i-l dea
Ca de n-o putea,
Locul sa i-l dea,
Se va adresa
Si altundeva
Se va duce el
Chiar si la Bruxelles
Ca e om cu carte
Si isi cere parte.
Statul sa-i plateasca
De-o sa-l pomeneasca,
Milioane-n loc,
Pentru acel loc…
Copos invatat,
De un avocat,
L-a chemat de zor
Pe mostenitor,
Sa-i puna-n vedere,
Cam cati bani i-ar cere
Sa se imbuneze
Locul sa-i cedeze.
Dar omul stia
Ca-s de partea sa
Cei noua primari
Si-nalti demnitari,
Cu Patriciu zece,
Care mi-i intrece,
Ca nu este lege
Dreptul sa-i dezlege
Si ca va putea
Sa ceara cat vrea
Pe Copos sa-l ia
Sa mi-l toace-asa,
Sa se razgandeasca
Mall sa construiasca,
Ba , mai mult, sa-ncerce
Sa-l faca sa plece,
De-aici din maidan,
Fara nic-un ban
Nu cum a venit,
Ci mai saracit,
Sa se-nvete minte
De-acum inainte,
Pofta sa-i mai treaca,
Afaceri sa faca
Sa castige bani
Muncind cu tarani.
Iar cand l-auzea,
Copos ce spunea
Cum se opunea
Si se incontra,
Pe loc s-a gandit,
Ca l-au pacalit,
Cei noua primari
Si-nalti demnitari,
Cu Patriciu zece,
Care mi-i intrece,
Ce s-a suparat
Ca le-a instalat
Mandru aparat
De supravegheri,
De luat vederi,
Al Nou Antifurt
ANA mai pe scurt,
Atarnat in grinda,
Hotii sa mi-i prinda…
I-a chemat in bloc
Si le-a spus pe loc
- Voi, mesteri zidari,
Voi noua primari
Si-nalti demnitari,
Cu Patriciu zece,
Care va si-ntrece.
Stiu ca m-ati lucrat
Si m-ati aranjat,
Eu plec inapoi
Si va las pe voi,
Aici in namol
Sa va faceti Mall,
Sa va-mbogatiti,
Sa ma pomeniti,
Cum m-ati pacalit
Si m-ati izgonit,
Dar eu nu ma dau,
Si chiar azi imi iau
Un club ca Rapid,
Cat is de solid,
Se va sti in lume,
Astfel de-al meu nume…
Dar aceasta este
O alta poveste
Ce-o veti auzi
Intr-o alta zi.

 

 

Esti strain

de ce se intampla in Romania. Vezi intai circuitul banilor din impozite si apoi sa vorbesti. Daca impozitul ar ramanea in localitate/judet as mai intelege, dar sunt centralizati si apoi returnati(intr-un procent mic, mic). Si asa, eu platesc impozit ca sa creasca salariile consilierilor, primarilor, etc!? Platesc impozit sa vad ca se face ceva cu el pe plan local, la nivel central se strang alte dari, TVA, CAS, CASS si alte vreo suta opt zeci. In momentul in care se INCEPE cu reduceri de pensii, salarii(f.mici), alocatii ptr.copii, dobanzi impozitate, tichete ,etc. inseamna management dezastruos. Trebuia inceput cu reducerea ministerelor(nu comasare), scaderea salariilor mari din administartia centrala si locala, etc. si apoi cu primele masuri anuntate. Ceea ce a facut Guvernul nu a fost asumare , ci ASOMARE(daca se vor aplica, sper ca nu)!

 

 

Imnul de stat al Romaniei este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 si 11.

Desteaptă-te, romane, din somnul cel de moarte,
In care te-adanciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieste-ti altă soarte,
La care să se-nchine si cruzii tăi dusmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mani mai curge un sange de roman,
Si că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător in lupte, un nume de Traian!

Inaltă-ti lata frunte si caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai asteaptă si sar ca lupi in stane,
Bătrani, bărbati, juni, tineri, din munti si din campii!

Priviti, mărete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,
Romana natiune, ai vostri strănepoti,
Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viată-n libertate ori moarte!" strigă toti.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Si oarba neunire la Milcov si Carpati!
Dar noi, pătrunsi la suflet de sfanta libertate,
Jurăm că vom da mana, să fim pururea frati!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-si azi mană d-ajutori,
Si blastămă cu lacrimi in ochi pe orisicare,
In astfel de pericol s-ar face vanzători!

De fulgere să piară, de trăsnet si pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Cand patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie si foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale si azi le mai simtim;
Acum se vară cnuta in vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, in oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morti numai o dăm!

Romani din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniti-vă in cuget, uniti-vă-n simtiri!
Strigati in lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă si silă, viclene uneltiri!

Preoti, cu cruce-n frunte! căci oastea e crestină,
Deviza-i libertate si scopul ei preasfant.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decat să fim sclavi iarăsi in vechiul nost' pămant!

 

 

Ai dreptate romanianwars

In prezent există cel putin 27 de milioane de sclavi la nivel mondial, mai mult decat au existat vreodată la un moment dat in istoria omenirii, arată un raport al FBI. Globalizarea, sărăcia, războaiele, calamitătile naturale au facilitat această accelerare a fenomenului sclaviei, nu doar in tările din asa-numita lume a treia, ci chiar si in tările dezvoltate.

Conform Departamentului de Justitie American, in fiecare an, mai mult de 800.000 de persoane sunt victime ale traficului de persoane la nivel international. 17.500 sunt cazuri noi, traficate prin SUA. Mai mult de 30.000 de victime sunt transportate prin SUA in drumul lor către alte destinatii internationale. Alături de traficul de droguri si traficul de arme, comertul cu carne vie isi dispută astăzi primul loc in "topul" mondial al criminalitătii.

Precum sclavii care au fost adusi pe continentul american in urmă cu mai bine de 200 de ani de colonisti, sclavii de astăzi sunt obligati să realizeze anumite munci pentru profitul exclusiv al celor care i-au adus in SUA. Dacă incearcă să scape din acest sistem au parte de represalii, ei sau familiile lor, din partea "stăpanului". Nici autoritătile nu ii sprijină prea mult.

Metodele de inlăntuire sunt diverse: părinti care ajung să isi vandă copiii din cauza sărăciei, femei din medii sărace care ajung să se vandă pe ele pentru bani, realizarea de imprumuturi sau credite etc. Mii de traficanti obtin copii din mediile sărace, dandu-le impresia părintilor că le oferă acestora burse scolare si o viată mai bună.

Formele moderne de sclavie pot fi chiar mai perverse si mai ascunse decat cele din vechime. Munca fortată pare a fi cea mai des intalnită. Scenariul tipic este cel in care un muncitor devine dependent de patronul său bogat, in urma unui mic imprumut pe care il face fată de acesta. Dobanzile sunt insă uriase, astfel incat acestuia ii este imposibil să isi plătească datoria. Un astfel de sclav poate să isi petreacă toată viata muncind pentru a acoperi datoria, iar uneori la moartea sa aceasta este preluată de copiii săi.

Organizatia Natiunilor Unite, printre ale cărei principii fondatoare se află combaterea muncii fortate in toate formele ei, a făcut foarte putin pentru a combate sclavia modernă. In ciuda a numeroaselor protocoale semnate de natiunile membre incepand cu 1817, s-au luat foarte putine măsuri concrete.

Mass-media corporatistă a scris foarte putin despre acest subiect si nu a publicat informatia că in prezent in lume există mai multi sclavi decat au existat vreodată de-a lungul istoriei. In general, articolele se limitează la a aborda, intr-un mod superficial doar problematica traficului de femei si a prostitutiei, nu are in vedere si alte forme de sclavie.

 

 

Autobiografie - I.P...Prea distinse cititoare...Si conite apetisante...Duduite din Beer Sheva...Botosani si Alicante,...Curtezani din Ţara Sfantă...Si din strada Labirint, Dati-mi voie, domni si doamne...Mai intai să mă prezint:

Numele: Ion Pribeagu
Ocupatia scriitor,
Peste un metru inăltime
De la cap pan-la picior.
Data nasterii: octombrie
Locul nasterii: in pat,
Semnele particulare:
Măruntel si inspirat.
Ochi destepti ascunsi sub lupe,
Nas copoi si barba rade,
După stil si comportare
Par a fi om cumsecade.
Sunt indrăgostit de artă
Si frumos – poate de-aceea,
Iubesc Cantecul si Vinul
Si indeosebi Femeia.
Sunt milionar de rime
Si ador sampania
Si bogat nevoie mare
Am castele in Spania.
Locuinta cuib de visuri,
Precum vrut-a Cel de-a Pururi,
Pană-varf cu anecdote,
Vin si flori si calambururi.
Panze si picturi celebre
De valori nebănuite,
Pe-autori nu-i stiu insă
Toate au ramele aurite.
Nu mai spun că frigideru-i
Plin cu vinuri excelente,
Pescării si-aperitive
Si păstrămuri suculente.
Telefon am pan-si-n baie
Si de sună vreo iubită,
Ii trimit liftul – din casă –
Si se urcă intr-o clipită.
Toate glastrele sunt pline
Cu-albăstrele si cu nalbe
Dalii si hortensii rosii
Maci si garoafe albe.
Sunt un om cu socoteală
Si adevărat vă spun
Impărtesc si scad intruna
Insă nu stiu să adun.
Am si haine si cravate
Si cămăsi cu monogram
Am si bani, dar niciodată
Nu-mi ajunge-atat cat am.
Am o specialitate
Din Iordan si pan-la Nistru
Si o semnătură parcă-i
Semnătură de ministru.
Insă, nu pot cu ministrul
Pe acelasi plan să stau,
El ia fără să semneze
Eu semnez fără să iau.
"Mic si-al ***", spun unii,
Dar v-asigur dragii mei,
Că eu sunt doar mic – atata,
Dar al *** sunt ei.
Desi mic de stat si-adesea
Multi cu spirite mă-impung,
Niciodată n-am pus scara
Unde trebuia s-ajung.
Si acum cand mă cunoasteti
Si sunteti edificati,
Incă două sau trei puncte
Vă mai rog să-mi acordati.
Dacă n-am celebritatea
Lui Picasso sau Chagal,
Am insă o calitate
Totdeauna-s punctual.
N-am ravnit să fiu vedetă,
Nici ministru nici adjunct,
Si pe adversari c-o poantă
Rand pe rand i-am pus la punct.
Dacă n-am fost punct de reazem,
Cum e foarte greu să fii,
Reuseam cateodată
Ca să pun punctul pe I.
Uneori am ras cu hohot,
Alte ori am fost integru,
N-am lăsat să se-ntrevadă
Niciodată punctul negru.
Foarte multe Mesaline
Mi-au pus laurii pe frunte,
Si ca omul cateodată
Mă gandeam… la puncte puncte
Dar mi-am incrustat cu aur
Numele pe-un piedestal,
Plin cu cronici si de snoave
Si-asta-i punctul principal.
Chiar de intimpin spini in cale
Cu răbdare ii suport,
Si-i inlătur, fulge, fiindcă
N-am ajuns la punctul mort.
Nu mă laud că-s maestru,
Sau c-as fi a tot putinte,
Dar am dat la alti mai tineri
Multe puncte inainte.
Astfel sunt si voi rămane
Pană cand voi fi defunct,
Si fiindcă vorbim de puncte,
Dati-mi voie să pun punct.

 

 

Prima   1   2   Ultima
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor