Sunt normele noului Cod Fiscal coerente? Vezi ce spun specialistii

La o luna de la intrarea in vigoare a noului Cod Fiscal, Guvernul a reusit, in cele din urma, sa publice normele de aplicare. Din pacate, in loc sa clarifice unele probleme, acestea fac ca in anumite domenii lucrurile devina foarte complicate, sunt de parere specialistii in domeniul.

Cum sunt vazute aceste norme de avocatii in probleme de fiscalitate? Nelegale si nearmonizatem, dar bune in lipsa de altceva.

"N-as spune ca aceste norme sunt foarte coerente, dar totusi, in lipsa de alte precizari, sunt bune, sunt binevenite.

Problema spre exemplu a platilor pe drepturi de autor a fost cat de cat solutionata, in sensul ca daca un ziarist incaseaza bani exclusiv din drepturi de autor, dar o face cu titlu profesional, atunci este considerat ca exercita o profesie independenta, deci nu se asimileaza cu contractul de munca si plateste un CAS si un CASS care se stabileste la o suma maxima de 10.000 lei pe luna. Daca depasesti, contributiile acestea se reduc cam la 1.000 de lei.

De asemenea, daca e vorba de drepturi de autor care se incaseaza cu titlu ocazional, de exemplu daca scrii o carte sau doua pe an, nu esti calificat ca exercitand o profesie independenta, ci ca incasand in mod ocazional niste bani din drepturi de autor si in cazul acesta nu se pune problema de taxare cu alte contributii", a explicat avocatului Gheorghe Piperea, coordonatorul SCA Piperea si Asociatii, pentru Ziare.com.

Noile norme fac precizari clare si in ce priveste unele profesii liberale, cum ar fi profesia de avocat, stabilind principiul ca daca prin legi speciale sunt alte sisteme de asigurari sociale, cum ar fi Casa de Asigurari a Avocatilor, nu mai platesti si CAS-ul din sistemul public de pensii. Totusi, potrivit specialistului, noile norme au si unele lacune.

"A lasat insa nereglementate profesiile liberale, de exemplu, situatia in care se realizeaza asa numita norma de venit, cum ar fi la taximetristi. Taximetristii sunt patiti pe baza de norma de venit. Nu rezulta foarte clar daca sunt persoane fizice autorizate care exercita o profesie independenta sau dependenta.

De asemenea, a lasat nereglementate situatiile in care soferii, cameramanii si tot felul de personal tehnic din ziare, televiziuni sunt platiti pe drepturi de autor", a adaugat Piperea, completand ca exemplul dat se incadreaza la articolul 1, unde se spune ca este profesie dependenta.

"De fapt suntem in situatia asta in prezenta unui contract de munca deghizat", a opinat el.

Normele noului cod fiscal isi depasesc rolul

Totodata, se pare ca normele fac mai mult decat sa explice modul in care se aplica OUG 58, venind cu reglemetari pe care doar o lege le poate face.

"Problema maxima care se pune este alta. Normele metodologice completeaza legea si o modifica, pentru ca in explicatiile acestea pe care le da in privinta drepturilor de autor si unele profesii liberale se cam iese din sfera de reglemnatare a acelei ordonanante.

Parerea mea este ca aceste norme metodologice au fost date in asa fel incat sa calmeze toate tensiunile si scandalurile posibile, iar atunci cand aceasta ordonanta va ajunge in Parlament, probabil ca va fi modificata in sensul acestor norme metodologice. E un pic cam ciudat sa prefigurezi o solutie legislativa prin norme metodologice, dar aceasta este situatia. Repet, din lipsa de altceva sunt bune si aceste norme metodologice", a completat coordonatorul SCA Piperea si Asociatii.

De aceeasi parere este si Gabriel Biris, Managing Partner la Biris-Goran, care acuza ca normele au articole de sine statoare, facand reglementari impotriva legii.

"In primul rand, este o colectie de nelegalitati. Normele de aplicare, asa cum le spune si numele, sunt date in aplicarea unei legi. Ele nu trebuie sa reglementeze, nu trebuie sa adauge, nu trebuie sa modifice legea si in niciun caza sa contravina legea in a carei aplicare au fost date.

Daca ne referim in special la normele de la art. III din OUG 58, sunt cel putin 5 articole care parca sunt de sine statatoare. Nu clarifica nimic, ci reglementeaza in mod contrar legii", a declarata avocatul, contactat de Ziare.com.

Pentru a-si sustine afirmatia, Gabriel Biris, a dat exemplul cu privire la obligatia de declarare si plata, in care normele contrazic legea.

"Conform alineatului 4 din art. III, obligatia declararii si platilor contributiilor apartine platitorului de venit, iar conform normelor apartine primitorului de venit. Ele nu sunt niste norme date in aplicarea unei legi, ci sunt niste reglementari de sine statatoare si este nelegal acest lucru", a precizat acesta.

Un alt neajuns evidentiat de Biris este folosirea incosistenta a termenilor. "La un moment dat, face referire la venit net, alta data la cuantum net al veniturilor. Spune in norme ca acolo unde legea spune ca este optional, de la data de intrarea in vigoare a normelor nu mai este optional. Practic prevede peste norme, peste lege, a precizat acesta.

Mai mult incaurca, decat ajuta

Noile norme incurca si mai rau atunci cand vine vorba si de impozitul pe cladiri. Potrivit Codului fiscal, impozitul pe a doua cladire in afara celei de locuit se majoreaza cu 65%. Pentru cea de-a doua cladire in afara celei de locuit, impozitul se majoreaza cu 150%, iar de la treia in sus, cu 300%. Cu toatea acestea, in norme exista si niste brese.

"Aici, in zona asta, este ceva foarte confuz in continuare, pentru ca nu este foarte clar ce este aceea o locuinta excedentara, nu este foarte clar de cand se incepe sa se aplice impozitul acela majorat.

De exemplu, o persoana care are doua sau trei case, intruna dintre case locuieste el, iar in celelate locuiesc, dar fara sa fie proprietari, copiii lui. Nu poti sa spui aici ca este vorba de mai multe proprietati, sa vorbesti despre avere. Copiii respectivi trebuie sa locuiasca undeva. Desigur se poate interpreta ca locuiesc cu parintii. Daca casa parintilor este insuficienta pentru a sta si copiii acolo, atunci nu mai este vorba despre avere. Nu s-a clarificat chestiunea acesta din pacate", considera Gheorghe Piperea.

De alta parere este insa Gabriel Biris, care sustine ca proprietarul conteaza, nu cine foloseste cladirea in cauza. "Asa a fost intotdeauna. Nu conteaza cine o foloseste. Este proprietatea parintilor, daca vor sa devina proprietatea copiilor, atunci sa o doneze", este sfatul dat de avocat.

Specialistii critica faptul ca noile norme nu au adus lamuriri nici in privinta TVA sau a impozitului de 16% pe dobanzi.

"Spune textul ca se aplica 16% indiferent de momentul in care s-a nascut raportul juridic. Asta inseamna ca s-ar putea ajunge la o aplicarea retroactiva a impozitului de 16% in cazul acelor impozite care sunt mai mari de o luna de zile. Aceasta este o mare problema pentru banci, deoarece acestea isi pot pierde si asa putinii clienti in materie de depozite bancare. Sunt foarte putini cei care isi tin in depozite bancare bani mai mult de trei luni de zile. Bancile au nevoie ca banii sa ramana acolo nu trei luni de zile, ani de zile", considera avocatul Gheoghe Piperea.

La randul sau, avocatul Ionut Mateescu sustine ca normele sunt nearmonizate si vor incuraja economia subterana.

Sunt norme juridice nearmonizate. Foarte probabil lipsa de coerenta a politicii fiscale va duce la cresterea economiei subetarane. Este indubitabil ca acest sistem va duce la cresterea economiei subterane. Sitemul drastic de impozitare va conduce la sitautia in care multi intreprinzatori ajung sa-si organizeze activitatea in economia gri sau subterana. Actualele norme ii va incuraja pe foarte multi care erau tentati sa evazioneze sa o faca", a declarat acesta, pentru Ziare.com.

Specialistul a gasit in noile norme cateva deficiente si in ceea ce priveste obligativitatea persoanelor fizice autorizate sa plateasca contributii sociale.

"S-a lucrat numai cu privire la instituirea unor obligatii suplimentare de plata, insa nu se vorbeste nimic despre drepturi. Un exemplu ar fi situatia impozitarii persoanelor fizice autorizate. In cazul lor s-a prevazut obligatia de a plati contributii la CAS, insa nicaieri nu se spune despre drepturile suplimentare pe care le au persoanele fizice autorizate, corespunzator instituirii obligatiilor suplimentare de plata.

In cazul in care aceste persoane fizice autorizate, care platesc CAS, raman fara venituri, nu beneficiaza de ajutor de somaj. Atata vreme cat o persoana, chiar si PFA, are obligatia legala de a plati contributii, inclusiv la somaj, de ce nu au dreptul si de a primi ajutor?", a completat Mateescu.

In aceasta situatie, concluzia specialistilor este ca atat OUG 58 cat si normele aferente acesteia nu vor simplifica sistemul contributiilor sociale, ci mai rau il vor incurca.

"Carpeala asta facuta prin OUG 58 arata ca sistemul contributiilor sociale trebuie reformat din temelii. Orice inccerci sa modifici, de fapt creezi probleme in aplicare. Trebuie modificat din temelii. Asta e un plan pe termen mediu al legiuitorului", a conchis Gabriel Biris.

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...

Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android

Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...