Masura pentru salvarea firmelor din Romania si a sute de mii de locuri de munca

Dupa ce au asistat la prabusirea unui numar urias de firme romanesti in anii anteriori, guvernantii au inceput, din 2011, sa implementeze o serie de masuri menite sa sprijine mediul de afaceri puternic lovit de criza. Bune, mai putin bune sau cel putin susceptibile de a fi imbunatatite.

Mai intai a fost OUG29/2011, ordonanta de urgenta adoptata de Guvernul Boc, prin care s-a reglementat esalonarea platilor datoriilor catre bugetul de stat, cu amanarea integrala a penalitatilor de intarziere si a 50% din valoarea majorarilor de intarziere. Doar in cazul in care contribuabilul reuseste sa respecte intocmai graficele de esalonare stabilite, penalitatile si majorarile de intarziere amanate (acel 50%) la plata sunt anulate.

Amanarea la plata in vederea anularii a penalitatilor de intarziere a fost introdusa prin OG nr. 30/2011.

Totodata, OG 30/2011 a urmarit incurajarea platii voluntare a obligatiilor fiscale restante la data intrarii sale in vigoare prin anularea penalitatilor daca plata s-a facut in primele trei luni de la aceasta data sau reducerea la jumatate daca plata s-a realizat in sase luni.

Masura s-a aplicat in mod corespunzator si pentru o cota de 50% din majorarile de intarziere.

Penalitatile si majorarile sunt "sanctiuni" percepute pentru neplata la timp a datoriilor fiscale (taxe si impozite) catre stat, diferenta dintre ele constand in modul de calcul.

Numarul beneficiarilor s-a ridicat la 11.800 de contribuabili, pentru care au fost anulate penalitati in suma de 42,5 milioane de lei, in timp ce veniturile bugetare au crescut in perioada respectiva cu 324 de milioane de lei, conform ANAF.

Proiectul de lege de la Senat

In noiembrie anul trecut, un grup de senatori PSD a initiat un proiect de lege inspirat de ordonanta guvernamentala de la sfarsitul anului 2011.

Conform proiectului, firmele si persoanele fizice cu datorii la buget inainte de intrarea legii in vigoare sunt scutite de la plata tuturor creantelor fiscale accesorii, adica de dobanzile, majorarile de intarziere si penalitatile acumulate, daca in termen de trei luni de la data intrarii in vigoare a legii achita integral obligatiile principale prin plata voluntara sau compensare. De asemenea, daca plata se efectueaza in sase luni, acestea se reduc cu 50%.

"Scopul principal al acestui proiect de lege este acela de a da o sansa acelor societati care sunt viabile. Agentii economici sunt de doua categorii: de rea-credinta si de buna-credinta. Legile se fac pentru cei de buna-credinta, a argumentat propunerea senatorul PSD Sorin Bota, initiatorul principal, pentru Ziare.com.

Sorin Bota aminteste ca "Guvernul Boc a luat o masura similara, dar pe sfert, care a avut un efect foarte mic, practic 11% din firmele care aveau datorii s-au conformat pentru a-si stinge datoriile.

Acest lucru s-a intamplat deoarece prin legea respectiva se anulau practic o treime din datoriile care erau sub forma de penalizari si dobanzi, fapt care a facut-o neatractiva in comparatie cu cuantumul acestor datorii catre bugetul de stat.

Acel 11%, achitat in urma cu doi ani, a insemnat, ca venituri, aproximativ 400 de milioane de lei in 6 luni de zile".

Daca noul proiect de lege va trece, senatorul estimeaza o incasare de aproximativ 2 miliarde de lei in cele 6 luni.

Ce spun specialistii?

"Propunerea legislativa prin care se scutesc sau se reduc la plata creantele fiscale accesorii reia prevederile OG nr. 29/2011, insa exista si cateva diferente semnificative. Proiectul de lege nu prevede conditii pe care ar trebui sa le indeplineasca contribuabilul pentru a putea beneficia de scutirea sau reducerea creantelor fiscale accesorii, spre deosebire de situatia actuala", a spus Valentin Neacsu, presedintele Asociatiei Profesionale a Economistilor si Contabililor (APEC), pentru Ziare.com.

Astfel, OG nr. 29/2011 conditioneaza esalonarea de constituirea unor garantii de care cele mai multe firme nu dipun.

"Asa cum arata noul proiect de lege, practic orice contribuabil ar putea sa beneficieze de scutirea de la plata creantelor fiscal accesorii", a adaugat Valentin Neacsu.

Pe de alta parte, remarca presedintele APEC, "proiectul arata disperarea guvernantilor de a aduna bani la buget in trei sau maximum sase luni, stiut fiind ca executarea silita este o procedura complicata care poate dura si cativa ani de zile".

Discriminare a contribuabililor care platesc la timp?

"Intre inchiderea societatilor, somaj accentuat, pierderea cauzata de falimentul acestor societati, pe de-o parte, si, pe de alta parte, stergerea unor penalizari, care de multe ori nu sunt cauzate, asa cum am aratat, de catre actionari si administratori, ci de catre criza si circuitul economic si financiar defectuos din economia Romaniei, cred ca trebuie sa alegem cea de-a doua solutie", a afirmat initiatorul proiectului.

Fiind vorba de o masura cu aplicabilitate pe termen limitat, nu va avea efecte negative pentru bun platnici, considera avocatul Codrut Avram.

"La prima vedere, este vorba despre o discriminare. Insa, avand in vedere faptul ca aceasta masura are caracter provizoriu, fiind aplicata numai o anumita perioada de timp, ea nu produce efectele negative specifice discriminarii. In opinia mea, nu exista contribuabil care sa fie mai putin motivat sa isi achite datoriile la bugetul de stat la timp, doar pentru ca alti contribuabili au beneficiat de o astfel de 'amnistie' fiscala", a afirmat avocatul pentru Ziare.com.

Creste tentatia de a amana in mod intentionat platile?

Desigur, "intotdeauna exista riscul unor abuzuri in ceea ce priveste domeniul fiscal, insa in acest caz el este neglijabil", a adaugat avocatul.

"Practic, de castigat ar avea in primul rand bugetul de stat si in al doilea rand intreaga economie prin salvarea acestor societati, care inseamna zeci sau sute de mii de locuri de munca. Printre administratori se pot gasi si din aceia care au facut deliberat aceste intarzieri, insa nu putem noi, prin actul legislativ, sa facem o diferentiere intre cei de buna-credinta si cei de rea-credinta", sustine Sorin Bota.

Viitoarea lege, intarziata

Proiectul a fost clasat de senatori la sfarsitul anului trecut, cu mentiunea ca isi va continua procedura in noul Parlament.

"Proiectul de lege a fost depus in legislatura trecuta, insa, din cauza procedurilor interne, nu a mai apucat sa intre in dezbatere in mandatul trecut, astfel incat, procedural, a trebuit sa il redepun in actuala legislatura. Acest lucru a condus la o intarziere de cel putin 6 luni in aplicarea viitoarei legi, lucru care, desigur, nu este in avantajul nimanui", a explicat Sorin Bota.

Senatorul insistat ca guvernul trebuie sa implementeze foarte rapid proiectul de lege, "indiferent de parerea pe care o are FMI, care in aceasta materie este cam obtuz in gandire".

Pana atunci, firmelor confruntate cu greutati le ramane esalonarea, cu toate neajunsurile ei.

"Esalonarea la plata asa cum este reglementata acum este foarte greu accesibila, din cauza birocratiei si a conditiilor puse contribuabililor, in special conditia constituirii de garantii.

Masura esalonarii la plata a creantelor fiscale a fost ceruta de mediul de afaceri, dar nu este singura reglementare ceruta care este prost scrisa si la fel de prost implementata. In acest sens putem vorbi si despre TVA la incasare, alta masura ceruta de mediul de afaceri, ale carei consecinte negative vor aparea foarte curand", a conchis Valentin Neacsu.

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...