Scaderea TVA-ului la alimente: avantaj sau pierdere?

Din pacate, Romania are o cota foarte mare a TVA-ului la produsele agro-alimentare, de 24%.

De-a lungul timpului s-a cerut de nenumarate ori ca aceasta sa fie scazuta pentru produsele alimentare. Exista pareri atat pro cat si contra in ceea ce priveste efectele pe care le-ar putea avea aceasta masura.

Daca valoarea TVA va fi micsorata, producatorii ar fi primii avantajati. Astfel, exista posibilitatea sa fie redusa evaziunea fiscala in domeniul producerii si distributiei de produse alimentare. Domeniile cele mai afectate sunt cel al panificatiei si zona de legume-fructe.

Odata cu un TVA mai mic, preturile la produsele agro-alimentare ar putea sa scada, deci toata populatia ar iesi in avantaj.

Cu toate acestea, analistii efin.ro sunt mai putin optimisti decat reprezentatii patronatelor din industria alimentara: am vazut de multe ori in trecut cum scaderea impozitelor nu a adus si la diminuarea preturilor finale. In multe cazuri, aceste diferente au fost incluse in profiturile (sau reducerea pierderilor, dupa caz) producatorilor.

De un an si jumatate avem un TVA usturator

In iulie 2010, ca parte a masurilor de austeritate luate in cadrul acordului de imprumut cu FMI si UE, Romania a majorat TVA de la 19% la 24%. Aceasta masura a plasat tara noastra in randul statelor cu cea mai dura taxa pe valoarea adaugata.

In Uniunea Europeana, doar Ungaria (27%), Suedia si Danemarca (ambele 25%) au TVA mai mare decat Romania. Cele mai mari doua economii ale zonei euro, Germania si Franta, au rate TVA de 19%, respectiv 19,6%.

Ungaria a impozitat mancarea "nesanatoasa"

Ungaria este tara cu cea mai ridicata valoare a TVA, de 27% pentru alimente si bauturi. Exceptie fac produsele de panificatie si cele lactate, care sunt taxate cu 5%.

Guvernul ungar a facut alegeri mai mult decat ciudate pentru a aduce bani la bugetul de stat. In septembrie 2011 a fost introdusa o taxa pe mancarurile si bauturile nesanatoase.

Toate firmele importatoare, producatoare si care pun in vanzare chipsuri, cartofi prajiti, inghetata, acadele, bauturi carbogazoase sau orice produs care depaseste o valoare stabilita de lege de zahar, sare sau cofeina trebuie sa plateasca aceasta taxa.

Asociatia Comerciantilor din Ungaria a criticat dur aceasta masura. Reprezentantii Asociatiei au spus ca producatorii vor gasi inlocuitori pentru produsele prevazute de taxa, iar ungurii vor cumpara produsele din afara granitelor.

Care este cota TVA in tarile Uniunii Europene

In Marea Britanie, Irlanda si Malta este prevazut TVA zero pentru majoritatea alimentelor. Un TVA mai mare este aplicat alimentelor consumate in restaurant.

In Europa, aproape jumatate dintre statele blocului comunitar aplica o cota redusa de TVA la alimente de baza, cuprinsa in general intre 5% si 13%. De exemplu, Finlanda, care are TVA general de 23%, aplica o cota de 9-13% la unele alimente.

In Polonia, cota redusa este cuprinsa intre 0 si 8%, iar in Germania, care are un TVA de 19%, unele alimente au o cota redusa de doar 7%.

In Italia, pentru unele categorii de produse alimentare, TVA scade si pana la 4%, de la un TVA general de 21%.

In Grecia TVA-ul la alimente 8%, iar la bautura 13%.

Marea Britanie, Olanda, Letonia si Irlanda cota redusa poate fi chiar 0% pentru unele produse.

Intrebarea care se pune este: ar fi benefica pentru Romania reducerea TVA la alimente?

Daca am avea certitudinea ca productia interna ar fi stimulata (deci am asista la o reducere a importurilor de alimente) si ca scaderea in preturile finale s-ar transmite macar partial catre utilizatorii finali, reducerea TVA ar fi utila.

Desigur, la bugetul de stat ar intra - teoretic macar - mai putini bani, cel putin in prima instanta. Producatorii din industria alimentara sustin ca s-ar reduce evaziunea fiscala, deoarece importatorii si producatorii "la negru" nu ar mai avea avantajul major al neplatii TVA. Deci, macar teoretic, am putea asista la o crestere a bazei de impozitare, prin diminuarea pietei gri si un climat competitiv mai corect in acest sector. Asadar, este posibila o situatie din care sa castige atat consumatorul final, cat si producatorii 'corecti' si bugetul de stat.

La fel de bine, insa, este posibil ca toata lumea sa piarda: scaderea preturilor sa nu se transmita la consumatorul final, iar producatorii sa isi reduca doar pierderile (ceea ce nu ar aduce surse suplimentare la buget).

Pana la urma, totul depinde de capacitatea institutiilor statului de a adresa problema evaziunii fiscale in mod coerent si, macar o data, eficient.

Cum funcționează tehnologia QD-OLED de pe noile televizoare smart și cu ce beneficii vine

Anunțată recent, tehnologia ecranelor QDEL promite să revoluționeze industria televizoarelor, începând cu segmentul premium și extinzându-se treptat către gama de buget. În timp ce...

Legi noi în UE pentru combaterea spălării banilor. Limită de doar 10.000 euro pentru plăţile mari în numerar

Un pachet important de legi, care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, a fost adoptat miercuri, 24 aprilie, de Parlamentul...