Sahateni.

Sahateni-File de Istorie Trecuta si contemporana

Sahateni-File de Istorie Trecuta si contemporana
Cruce 1801 - Sahateni

Aflat la granita cu judetul Prahova, in apropierea Mizilului, pe firul soselei ce leaga Buzaul de Ploiesti, satul Sahateni isi are origini stravechi de peste 2500 de ani iar istoria lui este cunoscuta doar de Dumnezeu.

Nu stim mai nimic despre inaintasii locuitorilor de aici dar cunoastem din documentele vremurilor o parte din realitatea existentei lor.
Cert este ca la 16 martie 1520 acest sat exista si dintr-un document emis de cancelaria voievodala aflam ca domnitorul Tarii Romanesti Neagoe Basarab avea sa-l intareasca ca ,,ocina dreapta si dedina,, paharnicului sau Cazan si fratelui acestuia Sahat ca fiind al lor din strabuni.
Parcurgand firul acestor izvoare putem conchide ca Sahatenii si locuitorii lui au trecut prin toate etapele si vicisitudinile istoriei.
Cu toate acestea, trecuti prin foc si sabie, oamenii de aici au stat in picioare plangandu-si mortii lor si luptand cu vitejie pentru a-si apara vatra sfanta, singura mostenire venita de la parinti din negura timpului.
Conditiile vietii materiale si spirituale, tipurile de relatii sociale din societatea romaneasca au determinat aparitia unor comunitati si grupuri specifice de solidaritate. Viata satului romanesc din Sahateni a avut un puternic caracter comunitar colectiv concretizat in aparitia unor valoroase traditii social-economice, cu norme, forme de organizare si institutii proprii .
Regulile formate in timp nu sunt impuse de constrangere, insa ele sunt respectate, chiar nescrise fiind.. Practica generatoare de cutume era uniforma, repetabila si avea o durata de timp destul de indelungata.
La inceputul Evului Mediu, peste tot domnea legea nescrisa, dreptul comunitar, acel obicei al pamantului dupa care se conduceau toate asezarile romanesti. Pricinile dintre romani s-au judecat potrivit acelor ,,Lex Olachorum". In Romania, pozitia dreptului obisnuielnic cutumiar s-a pastrat pana la inceputul veacului al XIX-lea, alcatuind obiceiul pamantului sau legea romaneasca, ,,Jus Valahium" sau ,,Ius Valachorum" . Abia dupa aparitia Codului civil din 1864 rolul cutumei se restrange, dar chiar si legea scrisa face, inca, trimitere, prin cateva articole, la obiceiul juridic.
Cete de neamuri stravechi ca Adam, Oancea, Stanciu, Visoiu, Bolboriciu, la care s-au adaugat mai tarziu, prin sec. al XVIII - lea Coman si Ungureanu veniti de peste munti, din Ardeal, au avut acelasi scop: lucrarea si apararea pamantului.
Aici s-au nascut, aici au trait si, tot aici, pamantul este plin de osemintele si urmele pasilor lor.
De jur imprejurul satului exista o multitudine de situri arheologice care sustin aceasta.
Biserica actuala - construita pe la 1854 de Nicolae Mares, inmormantat impreuna cu intreaga familie la Fefelei , Mizil (el este si ctitorul bisericii de acolo), casatorit cu Maria, fiica ceausului Petrea - are o istorie mai veche si este ridicata in apropierea locului unde odinioara exista o alta din lemn arsa de turci la 1821 cand, in fata acesteia, au ucis cinci preoti impreuna cu familiile lor sub privirile domnitorului Alexandru Ipsilanti care isi marcheaza trecerea pe aici nu doar prin sangerosul eveniment ci si printr-o cruce de ,,aducere aminte" a prezentei sale pe aceste meleaguri.
Lacrimi, arme, sange si tarana s-au amestecat prin locurile acestea, dar si cantul taranilor si strigatele lor de bucurie aveau sa fie auzite de pe colinele dealurilor invecinate.
Si oamenii de aici poarta in inima lor, pe chipul lor, maretele umbre ale trecutului.
Asezati la locul lor, in granitele bataturii mostenite, plini de bun simt si demnitate, te intampina din zori si pana in seara cu salutul calduros de ,,Bun venit" in sanul lor.
Asa de buni au fost si sunt incat nu au respins pe cei care au binevoit a se aseza printre ei. Ba chiar le-au facut si parte din pamantul lor prin mostenirea data ca zestre fiicelor care s-au casatorit cu ,,veneticii".
S-au chivernisit cum au crezut mai bine de cuviinta si harnicia lor a dus la prosperarea comunitatii asa cum se poate vedea azi.
Si-au asezat preoti din neamul lor si paznici si vornici, iar mai tarziu primari.
Dumnezeu, pentru taranul de aici, nu este o idee ci o realitate vie, nu este dincolo ci este pretutindeni. Omul nu este o expresie a pamantului acesta ci a cerului, a spiritului. Omul vine aici de la Dumnezeu si trebuie sa lucreze (asa cazut cum e) in sensul Lui.
Documente istorice vorbesc despre organizarea lor pomenind si nume din cele sapte cete amintite mai sus. Din sanul lor s-au ridicat osteni si oameni cu functii la orase si chiar in divane si ministere.
Daca in timpul regimului comunist au existat momente cand li s-au impus primarii din alte locuri, dupa 1989 ei si-au ales semeni din mijlocul lor, urmasi ai strabunilor de demult.
A fost un Coman si un Visoiu, din osul celor de demult. A fost si un Petre reales dupa Revolutie pentru buna lui purtare si renume castigat inca de pe timpul fostului regim cand mai fusese primar in acest sat.
Apoi, a urmat un altul tot din ceata Visoiestilor, ales, stiind lumea ca este politicos si tare gospodar, bun chivernisitor al averii sale si al morii din sat. Acum se afla la al doilea mandat si de cand a fost ales a facut in sat multe lucruri frumoase si durabile peste timp. Ele vor fi marturii pentru generatiile care au sa vina iar numele lui, ca si al inaintasilor, inscris in cartea de istorie a satului - Valeriu Visoiu.

... Intram in sediul Primariei Sahateni pentru o intalnire cu domnul primar Valeriu Visoiu. Pasind pragul acestei primarii ma gandesc la trecutul istoric al acestui edificiu ridicat pe cheltuiala boierului Gh. Hariton unde s-au facut si desfacut multe din problemele satenilor din aceasta comuna... multi au fost aceia care nu au respecat locul si munca angajatilor cu vechime.
Imi amintesc din copilarie despre un vrednic secretar pe nume Tamas Alexandru care imi punea la dispozitie pentru alcatuirea genealogiilor din sat registrele de stare civila; un om bun, cu un caracter deosebit, si de sotia acestuia, invatatoare in Sahateni. Dupa pensionarea acestuia, i-a luat locul fiul sau, si el inginer si profesor la scoala din localitate - Laurentiu Tamas.
Cu o vechime de peste 35 de ani in aceasta primarie amintesc aici si pe contabilul Mihail Mateescu, un om al lui Dumnezeu, stapan pe sine si smerit - ,,in banca sa"-, a dus greul financiar al institutiei in care suntem astazi.
S-au perindat pe aici si alti functionari... unii au ramas, altii au plecat in cautarea unui mai bun loc de munca.
Dintre cei care au ramas, numele lor vor ramane inscrise alaturi de cel al primarilor trecatori, in Cartea de Onoare a satului.
Ciocan la usa primarului...
O voce blanda imi raspunde:
- Intra.
Intr-un birou in care odinioara functiona sala apusului partid PCR, primarul actual si-a amenajat biroul modest si plin de fel de fel... parca ar fi un adevarat depozit de materiale necesare diferitelor nevoi publice.
A crescut intr-o familie smerita. Tatal contabil la CAP, mama casnica.
A plecat de acasa la o varsta frageda si a perindat prin lume, daruindu-se muzicii si micilor afaceri care il puteau ajuta sa se intretina.
S-a casatorit, a avut copii...
De-a lungul timpului, pe unde a trecut, pe unde a trait, a fost un bun observator al locurilor, oamenilor si faptelor lor si a cules ceea ce era mai bun din toate, ca un bun chivernisitor.
S-a confruntat cu oameni seriosi si cinstiti si cu altii mai putin demni de statutul de oameni ai societatii roamanesti. Dragostea fata de trecut, fata de oamenii din satul sau in care s-a nascut si a crescut sub sfatuirile dragi ale tatalui si maicii sale, l-au determinat mai tarziu sa se reintoarca pe plaiurile natale.
Nu s-a gandit sa vina in sat ca primar. A revenit pur si simplu ca un fiu risipitor, care nu s-a putut obisnui cu viata la oras, dar s-a intors cu o ambitie pura si demna de un adevarat om greu incercat de vicisitudinile aspre ale societatii si ale vietii personale.
Prima sa incercare de a face ceva pentru oamenii din satul Sahateni a fost aceea de a le aduce acasa padurea, adica acea padure care oamenilor de aici le-a fost rapita prin dusegubina - ,,lege a pamantului" din anii 1558... Si, in felul acesta a infiintat un depozit de lemne asigurandu-le acestora caldura necesara peste iernile aspre din aceasta zona. Apoi, s-a gandit ca acesti oameni mai au nevoie pe langa caldura din vatra si de painea cea de toate zilele si a deschis o moara de faina si malai. Cea mai buna din zona, in perioada respectiva.
Onest si sincer, a castigat increderea oamenilor si simpatia lor ceea ce a dus la alegerea lui ca primar in anul 2004 (acum fiind la al 2-lea mandat) si credem ca va mai beneficia de inca unul avand in vedere ca locuitorii de acolo il apreciaza si il iubesc.
Totdeauna mi-am pus intrebarea daca invidia ar putea avea si o latura pozitiva in paralel cu cea negativa, individualista. Raspunsul l-am aflat chiar din gura domnului primar Valeriu Visoiu: ,,da, are, si asta consta in dorinta si ambitia de a te pune in fruntea obstii, de a avea, de a realiza prin mijloace cinstite tot ce se poate pentru cei care te-au investit cu incredere in fruntea lor". Ceea ce inseamna ca, vazand prin alte localitati, la altii, ceva bun si frumos, si-a dorit si, prin munca asidua, a realizat si pentru oamenii din mijlocul caruia s-a ridicat: ,,M-am daruit totalmente activitatii si comunitatii punand pe locul doi familia, ceea ce nu regret si nici nu voi regreta". Realizarile din timpul celor doua mandate pot fi enumerate. Par a fi putine dar de consistenta financiara: gradinita din Sahateni, sala de sport, decolmatarea paraului Naianca, case praznicale la Gageni, Vintileanca, Istrita de Jos (sate aflate sub jurisdictia comunei) si urmeaza cea din curtea casei parohiale din Sahateni. Mai amintim aici si asfaltarea drumului dintre satele Gageni si Vintileanca, asfaltarea a 9 strazi in Sahateni si balastarea altora 9; aprovizionarea cu apa din bugetul local, infiintarea Serviciului de Evidenta Personala, a Biroului Notarial, a Farmaciei in Sahateni si Vintileanca...Pus pe fapte si pe incurajarea si sustinerea oamenilor, activ si prezent, primarul Valeriu Visoiu mai spera la inca un mandat electoral in care sa fie sprijinit in alte doua proiecte: realizarea canalizarii in intrega comuna si racordarea la reteaua nationala de distributie a gazelor naturale. In finalul interviului nostru conceput ,,altfel" decat cel stereotip, ne marturiseste ca, indiferent de culoarea politica, omul trebuie sa ramana OM si prioritatile sale nu trebuie sa depinda decat de solicitarile si necesitatile oamenilor din comunitate, gandind ca tot ceea ce avem, cu voia lui Dumnezeu, pamant, natura si asezari pot fi mai roditoare, frumoase, curate si infloritoare numai cu multa munca, intelepciune, intelegere si sacrificiu. Multumim domnului primar Valeriu Visoiu pentru amabilitatea de a ne acorda o particica din timpul domniei sale; ii dorim multa sanatate, sucees in activitate si sa fie un real exemplu pentru alti primari din judetul nostru.


Mihai Stanciu

Alte stiri

adauga si tu
Sahateni-File de Istorie Trecuta si contemporanaSahateni-File de Istorie Trecuta si contemporana

Aflat la granita cu judetul Prahova, in apropierea Mizilului, pe firul soselei ce leaga Buzaul de... citeste mai mult

Sahateni - File de istorie trecuta si contemporana

Aflat la granita cu judetul Prahova, in apropierea Mizilului, pe firul soselei ce leaga Buzaul de... citeste mai mult

Pagina in care spui si gasesti totul despre SahateniPagina in care spui si gasesti totul despre Sahateni

Cel mai mare site de stiri din Romania, Ziare.com, a lansat o platforma dedicata exclusiv... citeste mai mult

Scrie despre tot ce se intampla in comuna Sahateni - Buzau!Scrie despre tot ce se intampla in comuna Sahateni - Buzau!

Ziare.com te invita la discutie. Acum ai la dispozitie un intreg website pentru a spune ce se... citeste mai mult

toate stirile
SahateniIntra acum!

Anunturi

adauga si tu
Adauga anunt!

Poze din Sahateni

Trimite pe mail acum!
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Rusine !

Mai milogule ! Nici pe vremea lui Ceausescu nu se scria asa! Tot pe 400 de lei scrii ? Rusine !

 

 

sa nu faci nimic

sahateni un sat plin de gunoi pe strada pe santuri,nu avem apa potabila,sunt circa 300 persoane la ajutor social si nu fac nimic,pe primar nu l-am vazut niciodata mergand pe jos sa vorbeasca cu oamenii rezulta ca nu este gospodar.angajarile in cadrul primariei sa facut pe nepotism.....etc