Caii celebri ai unor oameni si mai celebri

Se spune ca cel mai bun prieten al omului este cainele, dar pentru unii, caii sunt preteni si mai buni. Daca privim istoria si mai ales daca privim legenda, observam ca uneori sunt prieteni si unii, si altii.

Popoarele migratoare din vechime, dar si rromii nomazi de mai recent erau prieteni cu calul care-i ajuta la locomotie, dar si cu cainele care era un bun paznic.

Caii n-au fost numai animale de corvoada si de calarie ci si de trufie, intr-o vreme cand alt mijloc de locomotie nu aveai, iar posesorul unui cal de rasa era atunci echivalentul posesorului de azi al unui Ferrari.

Poate ca de aceea unii cai din trecut au ramas proverbiali pana azi. Portalul Radioc aminteste cativa din acestia.

Calul senator

Este arhicunoscut cazul imparatului roman Caligula, care intrand in conflict cu senatul si cautand un mijloc pentru a-i umili pe membrii acestuia, si-a numit calul senator.

Calul, pe numele sau Incitatus, urma sa fie numit si consul, fapt care n-a ajuns sa se implineasca, intrucat in anul 41 d.Hr. Caligula a fost asasinat. Cu aceasta ocazie, i s-a luat si calului inaltul rang. Cum am zice azi, a trecut in opozitie.

Bolivar

Cartea scriitorului O'Henry intitulata "Drumurile pe care singuri ni le alegem" a ajuns celebra poate datorita calului Bolivar care participa la actiune. In orice caz, literatura a facut sa apara in numeroase tari (la noi, nu) sintagma celebra "Bolivar nu poate transporta dublu", cu sensul ca incarcatura este prea mare pentru vehiculul sau mijlolcul de tractiune pe care il avem.

Rosinante

Rosinante (in ortografia spaniola Rocinante) este calul de isprava a lui Don Quijote din romanul lui Miguel de Cervantes. S-a spus despre cal ca este la fel de celebru ca insusi eroul romanului. Adevarul este ca eroul romanului, calul si autorul sunt toti trei la fel de celebri.

A propos, un amanunt care ii deruteaza pe unii: ei cred ca Rosinante e o iapa. Inexact. Nicaieri in roman nu se face aceasta precizare. Deci, e pur si simplu un cal.

Un cal neatestat istoric

Se pare ca Shakespeare a creat o idee de cal fictiv. Este acela, in cautarea caruia regele Richard al III-lea strigase faimoasele cuvinte: "Un cal, un cal, dau regatul meu pentru un cal!". Vobele sunt de celebritate shakesperieana, dar nicaieri nu sunt atestate istoric. Singurul fapt atestat este ca regele a pierit in lupta, dupa ce si-a pierdut calul.

Calul aprodului Purice

Istoriografia noastra cunoaste un caz oarecum asemanator. Noi insa, neavand un Shakespeare, cazul ni l-a descris Neculce. In batalia de la Scheia (1486) Stefan cel Mare isi pierduse calul, iar un oarecare aprod Purice i l-a oferit pe al sau.

Numai ca aprodul era o namila, calul la fel, iar despre Stefan insusi cronicarul spune ca era "om nu mare la stat". Atunci, aprodul s-a ghemuit langa cal, iar Stefan a incalecat. Altfel ar fi stat lucurile, daca ar fi avut si Richard al III-la un Purice langa el.

Bucephalus

Calul lui Alexandru ce Mare a intrat si el in literatura populara de mare circulatie. Bucephalus, sau mai simplu Bucefal, era un cal naravas, pe care n-a reusit nimeni sa-l incalece, decat Alexandru, cand avea 13 ani. Tot Alexandru raspandise zvonul ca animalul este invincibil. Totusi, calul a murit in lupta cu regele indian Porus, iar stapanul l-a inmormantat cu onoruri militare.

Vizir si Marengo

Acestia au fost caii preferati de imparatul Napoleon, din herghelia de 130 cai pe care ii avea in permanenta la dispozitie, dar nu-i incaleca niciodata.

Pe Marengo, imparatul l-a incalecat ultima oara in lupta de la Waterloo, iar pe Vizir memorialistul Las Casas scrie ca l-a luat cu el in exil pe insula Sfanta Elena.

Centaurul

Centaurul este unul din cei mai faimosi cai mitici, care insa era pe jumatate om. Se crede ca centaurul a fost nascocit de greci, in perioada cand acestia nu aveau cai si deci nu calareau. Vazand strainii calare, au socotit ca omul si animalul sunt o singura fiinta, iar restul a fost imaginatie si mit.

Mitul centaurului a dainuit insa multa vreme si, dupa basoreliefurile pe care ni le-a lasat antichitatea, este de banuit ca ocupa un loc important in cultura lumii antice.

Calul, in viitor

Trebuie sa recunoastem ca, in trecut, viata calului era un calvar. Stapanii cailor n-aveau rabdare sa-i indemne la treaba prin mijloace omenesti si recurgeau la bici. Iar calul, odata domesticit, indura biciul.

Astazi calvarul calului este aproape terminat. In viitor, calul domestic va fi totusi folosit pentru echitatie, dar numai cu respectarea normelor privind tratamentul animalelor. Merita aceasta recompensa, dupa secole de umilire.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...