Ministrul Agriculturii, despre supermarketuri inchise, noile CAP-uri si cum va impune statul ieftinirea mancarii Interviu video

Joi, 14 Mai 2015, ora 07:12
12319 citiri
Ministrul Agriculturii, despre supermarketuri inchise, noile CAP-uri si cum va impune statul ieftinirea mancarii Interviu video

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, aduce lamuriri cu privire la evolutia preturilor la raft dupa scaderea TVA, de la 1 iunie, precum si la strategia marilor magazine in aceasta privinta.

Daniel Constantin sustine, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca exista o opinie unanima cu privire la afisarea a doua preturi la raft dupa 1 iunie - cel anterior si cel dupa reducerea TVA.

De asemenea, ministrul Agriculturii ne-a vorbit despre subventiile acordate producatorilor romani, initiativa legislativa privind inchiderea supermarketurilor duminica si despre crearea de noi Cooperative Agricole de Productie (CAP).

Referitor la reducerea TVA la alimente, ati declarat ca veti discuta cu retailerii despre "inghetarea" preturilor. Ce s-a intamplat pana acum, ce au decis magazinele - le vor "ingheta" sau vor afisa ambele preturi?

Am spus ca voi discuta cu retailerii si, din discutiile pe care le-am avut, a rezultat acest proces de "inghetare" a preturilor. Vreau sa fiu foarte clar: sigur ca statul, pe zona aceasta, nu poate sa simplifice foarte mult, e o economie de piata libera, o economie de piata functionala, pentru care am muncit foarte multi politicieni si economisti de-a lungul vremurilor.

Si am ajuns in aceasta situatie foarte buna pentru Romania, in care economia este libera, iar pretul este dat de cerere si de oferta. Insa Guvernul vine, in anul 2015, cu o masura extrem de importanta pentru economie si va avea efecte benefice, daca se intampla un lucru pe care ni-l dorim, si anume relansarea consumului.

Cum isi propune Daniel Constantin sa le vina de hac retailerilor care cresc preturile

Relansarea consumului poate sa vina pe scaderea pretului de vanzare de la raft. Ca atare, este un lucru la care noi am tinut foarte mult, iar in discutiile pe care le-am avut cu marile magazine, acolo unde avem mai mult de 50 la suta din desfacerea de produse agroalimentare, ei s-au angajat sa reduca pretul. A existat o oportunitate, pentru anumiti comercianti, sa aiba un castig suplimentar in aceasta perioada. Majoritatea au spus ca nu urmaresc un castig pe termen scurt, si anume sa creasca preturile si sa le reduca odata cu reducerea TVA, de fapt sa revina la pretul actual, ci vor un castig pe termen lung.

De aceea, eu am apreciat ca, in majoritatea cazurilor, marile magazine au dat dovada de transparenta dupa momentul in care noi am inceput aceasta ofensiva, sa-i spunem, informationala - atat si nimic mai mult. Cred ca doua saptamani sunt. Au venit cu masuri pe care le-au propus domniile lor - si anume, ca sa nu mai existe aceste discutii ca au crescut preturile in aceasta perioada, ca vor scadea dupa aceea, "inghetam" preturile voluntar.

Alimentele se scumpesc inainte de scaderea TVA - Ponta da asigurari: Imposibil sa nu se vada la preturi

Nu toate magazinele au adoptat aceasta decizie, insa eu am vazut o opinie unanima cu privire la afisarea de doua preturi, astfel incat cumparatorul sa aiba posibilitatea sa vada, incepand din 1 iunie, cand va scadea TVA de la 24 la 9 la suta, cat era pretul anterior si cat era pretul dupa reducerea TVA, adica sa accentueze acea scadere pe care noi mizam, din punct de vedere matematic, de minim 12 procente. Azi sunt trei sau patru magazine care deja promoveaza ideea de "inghetare" a preturilor si majoritatea se gandesc sa afiseze doua preturi.

Ce s-a intamplat cu preturile deja crescute? Au revenit la nivelul de dinainte de anuntul facut de prim-ministru?

Trebuie sa analizam in perioada imediat urmatoare. Inca n-am primit datele de la Institutul National de Statistica. Pe masura ce le vom avea, cu privire la evolutia preturilor, in luna aprilie in special, comparativ cu luna martie, sau cu luna aprilie 2014, sa vedem daca nu cumva au "inghetat" preturile cand ele erau deja sus. Un lucru pe care il vom analiza si un raspuns foarte clar il vom da, documentat, in momentul in care vom avea cifrele nu doar de la Institutul National de Statistica, ci si cifrele pe care le pun la dispozitie chiar marile lanturi de magazine.

Eu mizez in continuare pe seriozitatea acestora si pe deschiderea acestora si vreau sa cred ca au "inghetat" preturile fara sa fie crescute.

Acea monitorizare cum se va face? Veti avea parte de ajutor din partea altor institutii?

Este un raport pe care l-am prezentat in Guvern, la solicitarea prim-ministrului, in care toate institutiile cu atributii in domeniu au prezentat modalitatea in care vor monitoriza. Consiliul Concurentei cred ca aduce un suport extraordinar, prin faptul ca deja aveau mai demult un proiect de a crea un fel de monitor al preturilor, prin care sa vedem comparativ ce se intampla cu acelasi produs in diverse magazine din diverse lanturi sau in diverse magazine din acelasi lant.

Guvernul scade TVA, comerciantii profita: Cresc preturile treptat pana la 1 iunie

Cred ca este o transparentizare de care are nevoie consumatorul in ziua de azi, atunci cand merge sa-si aleaga si calitatea, dar si pretul corespunzator. In egala masura, Consiliul Concurentei introduce un mecanism pe termen mediu si lung, de monitorizare - nu cumva sa existe o intelegere intre marile magazine pentru ca preturile sa creasca in aceasta perioada si dupa-aceea sa scada artificial. E o preocupare a Consiliului Concurentei si cred ca ne va ajuta foarte mult in aceasta perioada.

Scaderea TVA, profit pentru retaileri? De ce se teme seful Consiliului Concurentei

Daca nu exista aceasta intelegere de tip cartel si daca vor exista cazuri in care preturile au crescut, cu siguranta piata va regla dupa aceea, pentru ca se va indrepta consumatorul catre acel magazin care a scazut pretul si nu catre acela care a incercat sa profite din aceasta situatie.

Daca nu cumva este o intelegere intre toata lumea.

Daca e o intelegere, deja este o problema de care se va ocupa cu mare atentie, cum a facut-o si in trecut, Consiliul Concurentei. Cred ca anul trecut au fost amenzi de 35 de milioane de euro, pe care le-a aplicat chiar marilor magazine Consiliul Concurentei.

S-a deschis o alta discutie - e o problema si de legislatie: ce este permis in Romania din punct de vedere al practicilor pe care le au aceste hipermarketuri. Si aici ma refer la returnarea de produse nevalorificate, la introducerea de taxe suplimentare, care sunt de fapt ascunse in costul de vanzare, si altfel de practici care in tara noastra sunt legale, in alte tari de asemenea sunt legale, dar sunt si tari in care sunt considerate practici ilegale. E un lucru pe care cred ca trebuie sa il analizam in profunzime dupa momentul 1 iunie, atunci cand vom avea un prim examen al scaderii pretului odata cu reducerea TVA.

Vom avea produse cu doua preturi diferite la raft: Ce vor magazinele sa demonstreze

Vreau sa asigur toti cetatenii (...) ca, astazi, institutiile statului - Ministerul Agriculturii, INS, Consiliul Concurentei, Protectia Consumatorului - sunt foarte atente la ceea ce se intampla in piata. Nu vorbim de practici ilegale, ci vorbim mai degraba de practici incorecte, imorale, pe care le-ar putea avea unele magazine. Si, din aceasta monitorizare, sunt convins ca va castiga cetateanul.

Ati spus despre sanctiuni si despre amenzile de anul trecut. Acum vor fi aceleasi amenzi in cazul in care comerciantii nu vor respecta scaderea TVA sau ar fi vorba si despre alte sanctiuni?

Nu putem sa venim cu o sanctiune daca un magazin decide sa nu reduca pretul. TVA trebuie evidentiat si el va fi redus, de la 24 la 9 la suta, dar e posibil sa fie magazine care decid sa mentina pretul la acelasi nivel. Primul care va sanctiona magazinul respectiv va fi consumatorul, pentru ca nu va merge acolo, iar noi vom avea grija, ca autoritati ale statului, sa aducem la cunostinta cetateanului, cu nume si prenume, ca sunt anumite magazine care nu au redus pretul in conformitate cu reducerea TVA.

TVA redus la alimente: Dupa inspectia in supermarket, ministrul Agriculturii apeleaza la cetateni

Dar o penalitate directa nu putem acorda decat atunci cand exista un fenomen de cartelizare, cand Consiliul Concurentei va constata ca a existat o intelegere intre magazine.

Ati facut o analiza privind banii care se vor incasa si cat va scadea evaziunea, de pe urma scaderii TVA?

Cifrele tin mai mult de Ministerul de Finante si acolo s-au facut analize foarte multe, pentru ca decizia n-a fost una usoara si ea vine dupa o perioada in care fiscalitatea s-a intarit mai degraba decat sa se relaxeze. Nu sunt decat 5 ani de zile de cand a crescut TVA de la 19 la 24 de procente, si o scadere atat de brusca, de la 24 la 9 la suta, pentru produsele agroalimentare, sau chiar de la 24 la 20, pentru celelalte produse, trebuie tratata cu maxima responsabilitate, pentru a nu exista derapaje in indicatorii macroeconomici ai Romaniei si in stabilitatea economica de care da dovada tara noastra.

Ca atare, cifrele tin mai mult de Ministerul de Finante si s-au tratat cu seriozitate. Vreau sa dau doar un exemplu: in industria alimentara, pe zona de carne, exista in Romania 374 de companii care isi desfasoara activitatea in productie si procesare de carne. Numai 50 din 374 au o contributie la bugetul de stat de 90 la suta din contributia totala. Intrebarea mea este: ce faceau celelalte? Fie aveau contributii foarte mici, fie exista evaziune.

Scumpiri la raft inainte de reducerea TVA? Toti ochii atintiti pe preturile din piata

De aceea, odata cu reducerea TVA - sigur ca un obiectiv este acela de a avea mancare mai ieftina, de a reduce pretul la raft -, obiectivul nostru este de a-i ajuta pe toti cei care au dus-o rau, din diverse motive: din motive de concurenta incorecta, sa spunem. Pe aceeasi piata unica a Uniunii Europene, exista tari in care TVA este 5 la suta, in care TVA este 9 la suta, in functie de produse, sau chiar 0. Ca atare, producatorii de carne din Romania nu puteau sa faca fata concurentei din Polonia, unde s-a redus TVA la 5 procente in urma cu 15 ani.

Al doilea motiv este acela ca nu exista o vanzare suficienta, pentru ca pretul era destul de sus. Din aceste motive, noi am luat aceasta decizie si ma bucur ca s-a luat pentru zona de agricultura si industrie alimentara, unde lucrurile cred ca au mers bine in ultima perioada si acum cred ca putem sa vorbim de o piata concurentiala mult mai corecta si de avantaje pentru producatorii din tara noastra, dar si pentru consumatori.

Cum vor fi producatorii din tara noastra ajutati de scaderea TVA?

Vanzare mai multa, in primul rand. In al doilea rand, un TVA redus inseamna ca circuitul banilor este ceva mai restrans, nu ca si pana acum. Sunt ajutati intr-un mod determinant. A existat o discutie, la un moment dat, cand se vorbea de extinderea si pentru lapte si produse lactate. Si producatorii au spus atunci ca ei ar fi defavorizati. Si pe buna dreptate, pentru ca ceea ce cumpara pentru hrana animalului se cumpara cu TVA de 24 de procente si produsul se vinde cu TVA de 9 procente - lapte sau carne.

Guvernul a inteles, Ministerul de Finante a inteles acest lucru, prim-ministrul a inteles acest lucru, ca atare s-a introdus si s-a extins reducerea TVA si la produsele alimentare destinate consumului animal. Dupa calculul nostru, pentru peste 60 la suta din inputurile pentru care plateau TVA de 24 la suta, astazi platesc TVA de 9 la suta.

Scumpiri la raft inainte de reducerea TVA la alimente? Anunt de ultima ora de la Ministerul Agriculturii

Doar o parte din acele inputuri necesare in hrana animalelor sau in tratamentul animalelor sunt cu TVA 24 la suta si atunci se echilibreaza foarte mult lucrurile si nu mai avem probleme nici in zona de crescatori de vaci pentru carne sau pentru lapte.

Cat de bine este fiscalizata zona asta a agriculturii si a comertului, a micilor producatori - daca putem sa le spunem asa - autohtoni?

Din anul 2013, s-a introdus impozitul pe norma de venit. Ca atare, toate persoanele fizice platesc - ca au productie vegetala, horticola sau zootehnica - un fel de impozit forfetar, in functie de numarul de animale, de numarul de hectare samd. Un impozit care, la prima vedere, n-a fost foarte bine primit, ca orice forma de impozitare, dar el mareste baza de impozitare si reduce plata pe care o are un contribuabil corect.

De exemplu, daca pe forma veche de impozitare un producator care vindea graul obtinut pe un hectar platea 214 lei - 2 la suta din ceea ce vindea -, astazi plateste 16 la suta, dar la o norma de venit pe care noi am calculat-o, Ministerul Agriculturii, si care din anul 2014 a fost calculata de consiliile judetene, in functie de zona respectiva, cu productivitate mai mica sau mai mare. Chiar cu un impozit mai mare, el plateste mult mai putin. Platea inainte 214 lei, azi plateste 98 de lei pe hectarul de grau pe care l-a insamantat si indiferent de cantitatea pe care a vandut-o dupa aceea catre piata.

Toate persoanele fizice practic sunt impozitate si colectarea pe zona de agricultura a crescut, pe persoanele fizice, de sapte ori in ultimii doi ani. Exista o zona fiscalizata intr-un procent foarte mare si chiar si gradul de colectare s-a imbunatatit.

Apropo de producatori si de subventii primite pentru terenuri. Exista cumva probleme in teritoriu, la APIA, intampina oamenii probleme in ceea ce priveste subventiile primite?

Cel putin pe mandatul meu, toate platile s-au facut la timp, mai mult decat atat si in avans. Chiar si in anul 2014, am cerut derogare de la Comisia Europeana sa putem sa platim din 16 octombrie jumatate din plata europeana. De la 1 decembrie, teoretic, s-au inceput platile si pentru cealalta jumatate, dar si contributia de la bugetul de stat.

Marea parte a platilor s-au facut in lunile ianuarie si februarie 2015. Au existat sume blocate din cauza trimestrializarii la care am fost obligati prin decizia pe care Ministerul de Finante a aplicat-o la toate ministerele. Anumite sume se pot cheltui pentru a nu exista derapaje economice. In fiecare an, anumite sume sunt programate pentru primul semestru, pentru al doilea samd.

Si a trebuit ca o parte din fermieri sa primeasca acei 20 de euro suplimentari de la bugetul de stat cu oarecare intarziere, generata de aceasta trimestrializare. Adica au primit in luna aprilie, chiar si in luna mai. Problema sesizata in ultima perioada este generata de primirea cererilor de plata pe suprafata pentru campania anului 2015, pentru ca lucrurile sunt schimbate fata de trecut.

Avem o noua Politica Agricola Comuna, promovata de un comisar roman, adoptata la nivelul celor 28 de state membre, pe care trebuie sa o implementam. Iar pe zona de plati directe, anul acesta dificultatea este generata de faptul ca avem o singura cerere, care cuprinde foarte multe scheme, mult mai multe decat in trecut - schema pentru micii fermieri, schema pentru tinerii fermieri, schemele cuplate care n-au fost anul trecut si care aduc avantaje pentru foarte multe sectoare - si aici ma refer la crescatorii de vaci pentru lapte, pentru carne, la ovine, la soia, care primesc anul acesta un sprijin de trei ori mai mare decat anul trecut, dar sunt numai pe aceasta zona noua 18 scheme cuprinse in cererea de plata, si toate intr-o singura cerere.

Asta nu inseamna ca fiecare fermier trebuie sa completeze toate rubricile, pentru ca sunt rubrici la care se califica si rubrici la care nu se califica, insa ele trebuie parcurse de fiecare fermier. Si, din acest motiv si din alte motive, lucrurile au fost ceva mai greoaie anul acesta. Dar vreau sa-i asigur, pe aceasta cale, ca facem tot posibilul. Am facut toate modificarile legislative pe care le-am intalnit pe parcursul campaniei de primiri de cereri, astfel incat toti care au depus anul trecut sa devina eligibili si sa primeasca si in acest an. Obiectivul nostru este sa cheltuim toti banii europeni care vin de la Comisia Europeana si toate terenurile din Romania sa fie lucrate si mentinute in conditii bune, agricole si de mediu.

Apropo de micii fermieri, in ce masura centrele de colectare functioneaza bine, astfel incat produsele micilor producatori sa ajunga si in magazine?

E o discutie foarte importanta, care trebuie facuta astazi pe zona de lapte, acolo unde foarte mult lapte in special din zonele montane ajunge foarte greu in magazin. Acolo avem program national de dezvoltare rurala, care are sectiuni eligibile pentru aceasta masura. Eu o sa popularizez cat pot de mult, zona montana este extrem de importanta, dar si acolo, si peste tot trebuie sa facem pasul urmator, acela de a crea Cooperative Agricole de Productie. E o denumire care aduce aduce aminte de trecut, dar pe un cu totul alt principiu.

Toti oamenii, cand aud de cooperative, au reticenta - si pe buna dreptate. Cooperativele din comunism au adus rau agriculturii romanesti si au adus rau cetatenilor care si-au vazut terenurile luate cu forta de catre regimul din acea perioada. Vrem sa facem pe principii moderne cooperative prin care oamenii sa valorifice in comun laptele pe care il produc, de exemplu, sa cumpere in comun hrana pentru animale. In felul acesta, au costuri mai mici de productie si devin din ce in ce mai eficienti in procesul de concurenta cu alti fermieri din Uniunea Europeana.

Vorbim de pretul laptelui, care este nesatisfacator pentru fermieri - o mai buna colectare ar ajuta si mai mult fermierii din tara noastra si zona montana reprezinta o prioritate pentru noi, si pentru centre de colectare, dar in special centre de colectare care se creeaza de catre cooperativele pe care le infiinteaza fermierii.

Ca si obiectiv general, programul national de dezvoltare rurala, care a primit chiar ieri scrisoarea de conformitate si care va fi lansat integral din luna iunie, va avea doua obiective majore - in primul rand, acela de a creste productia din tara noastra, pentru a asigura produse suficiente in hipermarketuri. Multi spun 'De ce sunt produse romanesti putine?'. Nu neaparat ca nu le avem, ci pentru ca nu suntem organizati inca.

Si al doilea obiectiv este de a crea cooperative care sa valorifice in comun, sa cumpere produse in comun, astfel incat sa nu mai exportam produse de baza in tarile care ne sunt partenere, dar in egala masura sa si imbunatatim prezenta produselor romanesti in marile magazine, pe marea piata de desfacere. La legume si fructe e cam aceeasi situatie.

Exact de acest subiect s-a legat unul dintre initatorii unui proiect de lege de modificare a Legii 321/2009, Tinel Gheorghe, care a spus, alaturi de alti deputati liberali, ca trebuie ca supermarketurile sa fie inchise duminica chiar pentru a se incuraja consumul produselor romanesti, inclusiv legume si fructe samd. Ar fi o masura buna, ar impulsiona astfel consumul de produse romanesti in detrimentul celor de import?

Sunt de acord cu obiectivul pe care si l-a propus dl deputat, care nu este liberal, este democrat-liberal. Nu sunt de acord si cu metodele. Eu cred ca in anul 2015 nu trebuie sa ne mai intoarcem la mecanisme fortate vizavi de piata, cum ar fi inchiderea magazinelor pe weekend sau alte lucruri care au aparut acum, pe valul acesta al atentiei pe care o acordam vizavi de scaderea pretului la raft.

Nu cred ca aceasta este o solutie si trebuie sa gasim pe calea dialogului cele mai bune solutii, astfel incat produsele sa ajunga in rafturi.

Supermarketuri inchise duminica? Initiatorul legii: "Am uitat sa cumparam din piata. Parca ne-am nascut in supermarket"

Supermarketuri inchise duminica? Masura e un cutremur pe piata de retail si o jignire pentru consumator

Dl Tinel Gheorghe a venit chiar cu un amendament in Parlament, la Ordonanta 3 care a plecat spre promulgare la presedinte - si multumesc colegilor din Comisia de Agricultura, pentru ca ne ajuta foarte mult in procesul de primire a cererilor de plata pe suprafata - au votat chiar colegi de la PNL impotriva dlui Tinel Gheorghe care propunea ca numai cei care au cadastru sa mai poata aplica din anul 2015. Asta ar fi insemnat ca doar undeva la 20 la suta din cei care au aplicat anul trecut sa mai beneficieze de subventii. Daca dl Tinel Gheorghe isi asuma acest mesaj, pana la urma si politic, ca doar 20 la suta din cetatenii din agricultura sa primeasca plata, e un lucru pe care nu vreau sa il comentez.

Care ar fi marele deserviciu pe care l-ar aduce o astfel de modificare a legii, revenind la inchiderea supermarketurilor duminica?

Eu cred ca piata este libera si cred ca oamenii, dincolo de piata, sunt obisnuiti astazi cu acest mecanism. Din punctul meu de vedere, ca ministru, nu e o masura care poate fi aplicata.

Vor sa inchida supermarketurile in weekend: Sa stam mai mult cu familia, sa facem miscare

Cititi mai tarziu pe Ziare.com partea a doua a interviului acordat de Daniel Constantin, pe teme politice, cum ar fi discutiile PC cu PLR, viitorul alaturi de PSD la guvernare si Opozitia PNL.

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#Daniel Constantin preturi TVA, #Daniel Constantin reducere TVA, #Daniel Constantin CAPuri, #Daniel Constantin supermarkerturi inchise duminica, #ministrul Agriculturii TVA, #ministrul Agriculturii subventii , #ministrul Agriculturii