Sistemul bancar din Romania s-a "rasculat" impotriva legii darii in plata si a amenintat ca acest lucru se va rasfrange intr-un mod negativ asupra creditarii, in special pe zona imprumuturilor pentru locuinte.
Insa ponderea acestor tipuri de credite a scazut in ultimii ani. Pe de alta parte, bancile inca nu au un rol foarte important in finantarea economiei.
Actul normativ, care permite clientilor sa predea cheia casei si sa scape de datorii, urmeaza sa intre in dezbatere in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor, dupa ce a fost votat in unanimitate in plenul Senatului.
Legea darii in plata - cadoul otravit
Reprezentantii bancilor au precizat in repetate randuri ca efectele legii darii in plata vor fi nefaste pentru sistem, astfel ca institutiile financiare vor fi nevoite sa inaspreasca conditiile de creditare.
Pana acum, patru banci din tara noastra au anuntat ca au majorat avansul necesar creditelor ipotecare. Deocamdata programul Prima Casa nu a fost afectat, insa unii bancheri sustin ca garantia statului va fi anulata, in practica, daca legea darii in plata va intra in vigoare in forma actuala.
Inca o banca din Romania majoreaza avansul pentru creditele imobiliare
Va disparea programul Prima Casa? Ce asigurari da initiatorul Legii darii in plata
Mugur Isarescu: Gogomania darii in plata, o lege a haiduciei, in afara legii
Apetit pentru creditele acordate statului
Insa analistul Florin Citu remarca faptul ca, de fapt, creditele pentru locuinte nu au inregistrat un boom in ultimii ani. In schimb, imprumuturile acordate statului au avut parte de un avans considerabil.
"Creditele pentru locuinte reprezinta doar 23% din total credite pe economie. De ce atata populism? De ce atata manipulare a datelor?", a scris pe Facebook Florin Citu de curand.
Datele prezentate de acesta arata ca sistemul bancar a favorizat statul in detrimentul sectorului privat in ultimii 7 ani. "In 2008, 29% din activele bancilor erau credite catre populatie. In 2015, doar 26% din activele bancilor sunt credite pentru populatie. In perioada 2008 - 2015, creditele pentru stat au crescut de la 5% la 22% din active. In aceasta perioada, activele sistemului bancar au scazut", a reliefat Florin Citu.
Analistul a tinut sa precizeze ca oportunitatea unei astfel de legi (darea in plata) trebuie discutata in contextul sistemului actual, in care atat bancile, companiile si statul beneficiaza de legi care le protejeaza de faliment si competitori.
"In cazul bancilor exista bariere serioase la intrare si o banca centrala care le garanteaza ca nu mai dau faliment. Daca vrem un sistem bazat pe competitie si transparenta, atunci toti actorii trebuie sa urmeze aceleasi reguli", a opinat Florin Citu.
Bancile nu sprijina indeajuns cresterea economica
In plus, bancile se afla departe de potentialul maxim in ceea ce priveste sprijinirea cresterii economice. Iar aceasta concluzie vine chiar din interiorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Potrivit unei analize publicate pe blogul BNR de catre Florian Neagu, sef serviciu la Directia Stabilitate Financiara din cadrul bancii centrale, rolul institutiilor financiare din tara noastra este si (cel mai probabil) va ramane acela de a satisface nevoile sociale (cresterea inzestrarii gospodariilor cu bunuri de folosinta indelungata si cu locuinte).
El arata ca acest lucru nu va contribui semnificativ la generarea de valoare adaugata, daca bunurile provin din import sau daca se achizitioneaza imobile vechi.
In schimb, oficialul BNR pune accent pe creditarea companiilor, unde exista "un potential deosebit".
"Sub 15 la suta din firmele din Romania folosesc resursele sectorului bancar autohton pentru a-si finanta activitatea. Potentialul bancabil este, la randul sau, important: firmele pe care le-am identificat a fi cele mai performante din Romania pot furniza o cerere de finantare sustenabila egala aproape cu stocul deja existent de credite acordate companiilor.
Cea mai mare cerere de acest tip ar proveni de la firmele din industrie, servicii si utilitati, ceea ce ar fi si in linie cu programele autoritatilor de reindustrializare a economiei si de dezvoltare a infrastructurii", arata Florian Neagu.
Pentru a fructifica acest potential, el considera ca bancile trebuie sa identifice solutii pentru doua provocari:
La randul lor, autoritatile pot stimula bancile in realizarea acestui tel prin "impunerea de cerinte minime cu privire la pregatirea personalului bancar, in special a aceluia implicat in analiza de risc si furnizarea de servicii sectorului companii nefinanciare".
Fara start-up-uri, economia merge cu frana de mana trasa
La randul sau, profesorul de economie Bogdan Glavan scria, la inceputul lunii, pe blogul Logica Economica, ca bancile prezinta un interes redus in ceea ce priveste finantarea investitiilor.
"In tara in care ne plangem ca nu avem suficiente investitii, bancile sunt primele care ocolesc subiectul, desi in calitatea lor de intermediari ai capitalului ar trebui sa fie cele mai interesate de valorificarea acestuia. Fara investitii, fara aport de capital in structura de productie a economiei, productivitatea nu are cum sa creasca", arata Bogdan Glavan.
Profesorul universitar arata ca, pentru banci, e mai usor sa dea un credit imobiliar decat unul pentru finantarea unor investitii: e mai usor de gestionat, iar riscurile sunt similiare, indiferent de client.
El atrage atentia ca economia nu se reinnoieste fara startup-uri.
"Ramane anchilozata in vechi procese de productie. Fara startup-uri nu exista competitie autentica, iar fabricile existente pe piata ajung usor sa formeze carteluri si monopoluri. Si uite asa, fara credite pentru investitii si fara startup-uri, nu doar ca ratam cresterea productivitatii, dar vom vedea cum aceasta scade", opineaza Bogdan Glavan.
"Intelegeti acum de ce bancherii se opun atat de tare legii darii in plata? De puturosi. Din pacate, nici sustinatorii legii nu dau pe-afara de virtuti. Nu vedem in cazul lor mai multa viziune pe termen lung decat populism, mai multa intelegere a mecanismelor economiei decat aprecierea propriilor interese personale", a incheiat profesorul universitar.
C.P.
Intrabancar era 1... Vezi tot