Marturii din procesul mortii disidentului Ursu: Cum erau batuti si torturati detinutii de informatorii plasati in celule

Aparatura ambientala, informatori si presiuni ale colegilor de celula erau armele secrete ale Securitatii in cazul persoanelor incarcerate in Arestul Militiei pentru infractiuni impotriva dictaturii lui Nicolae Ceausescu.

Detaliile au fost dezvaluite, miercuri, de foste cadre ale Militiei si Securitatii in procesul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu. Este vorba de dosarul in care sunt judecati maiorul in rezerva Marin Pirvulescu si colonelul in rezerva Vasile Hodis, fosti ofiteri ai Departamentului Securitatii Statului, acuzati de infractiuni contra umanitatii.

Stefan Ionita lucra in 1985 in cadrul arestului Militiei din Bucuresti. "Eram subofiter, magazioner pentru arest", explica acesta judecatoarei. Pensionarul poarta o vesta de piele peste o bluza de trening din fas. Vorbeste raspicat, cand are indoieli se gandeste de doua ori. Uneori memoria ii joaca feste.

Militianul l-a cunoscut pe Gheorghe Ursu, cu care se intalnea zilnic cat a fost arestat, intrucat primea pachete de la familie prin intermediul sau, in calitate de magazioner.

"Stiam ca era cercetat de Directia a VI-a Securitatii, care avea sediul in aceeasi cladire cu noi. Nu aveam voie sa discutam cu arestatii despre ancheta", isi aminteste Ionita.

Martorul confirma ca in arest era montata tehnica operativa in mai multe celule. "Noi stiam care erau acele camere", se lauda acesta.

"Erau informatori ai Militiei"

Fostul subofiter isi aminteste ca Ursu a stat in camera cu doi detinuti, Marian Clita si Gheorghe Radu, cei care l-au batut pana la moarte pe disident. Dupa Revolutie, Clita si Radu au fost condamnati la cate 20 de ani de inchisoare pentru uciderea inginerului.

"Erau informatori ai Militiei", ii caracterizeaza scurt fostul subofiter. Informatiile smulse de acestia de la colegii de celula erau scrise in cateva birouri aflate la subsolul arestului.

Martorul si-a amintit cum acestia se dadeau mari cand se refereau la inginerul Ursu: "Se laudau ca: Il facem. Referindu-se la ancheta. Ca o sa-l determine sa spuna adevarul. Ei erau si recompensati pentru ceea ce faceau".

Batut in celula

Stefan Ionita a vazut cu ochii sai cum starea sanatatii lui Gheorghe Ursu s-a degradat treptat in arest. Slabise foarte mult, era anemic si trebuia ajutat de subofiteri cand era scos din celula pentru a merge la vizite sau la pachet.

Bataile lui Clita si Radu aveau loc in celula si nu ar fi lasat urme vizibile. Disidentul nu i-ar fi spus vreodata ca a fost agresat. Mai apuca sa vada cate ceva cand se ducea la celula.

"Se auzea, se vedea, cand deschideam vizeta la camera. Atunci, Clita si Gheorghe se opreau. Vedeam ca Ursu se tinea cu mana de burta. L-am si dus de cateva ori la doctor", isi aduce aminte Ionita.

Oricum, subofiterii din arest aveau ordine stricte, nu aveau voie sa intervina daca auzeau galagie, ci doar sa raporteze sefului de tura.

Ursu doar i s-ar fi plans ca Clita si Gheorghe "sunt foarte rai", dar ca nu i-ar fi spus explicit ca-l bateau.

In atentia Securitatii

El, totusi, da un detaliu relevant, care ar arata interesul Securitatii in acest caz, in sprijinul teoriei procurorilor.

Incercand sa evite un caz de persecutie politica, Securitatea i-ar fi inscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun, de detinere de valuta, pentru posesia a 17 dolari, pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. Inginerul a murit pe 17 noiembrie 1985, in arestul Militiei Bucuresti.

"O data sau de doua ori l-am vazut pe Gheorghe Ursu cum il aduceau de la ancheta de la Directia a VI-a, fiind sustinut de subofiteri pentru a se deplasa. Eu nu aveam acces la Directia a VI-a", povesteste martorul.

Arestul Catanga

Constantin Odina lucra in 1985 la paza arestului Militiei. El a explicat in fata instantei ca repartizarea detinutilor in celule era facuta de sefii sai, dar si de anchetatori.

Are memorie buna, da detalii multe despre organizarea arestului. Despre Ursu insa nu stie multe lucruri, deoarece el a facut un singur serviciu in acea perioada pe zona Catanga, unde era incarcerat disidentul.

"Catanga era zona veche a aresturilor, cu camere mici, inghesuite. Erau patru paturi suprapuse si un culoar mic intre ele, mai mic decat latimea unui pat. Aerisirea se facea printr-un geam mic, care se putea deschide de pe hol, de subofiteri", povesteste Odina.

Si el stie care era rostul lui Marian Clita si al lui Gheorghe Radu in arest. "Ei erau informatori. Notele informative erau date de informatori in birourile din arest sau in frizeria arestatilor. Erau luate de sefi sau de persoane desemnate de acestia", declara Odina.

Aresturile comunicau printr-o scara

Martorul mai da un detaliu important. El spune ca arestul Securitatii era deasupra arestului Militiei. "Cele doua aresturi comunicau pe o scara interioara. Acolo era si bucataria unde se facea mancare pentru arestati", povesteste fostul subofiter.

Detinutii erau uneori dusi din arestul Militiei in arestul Securitatii. "Se suna la o sonerie de la usa arestului Securitatii. Era un subofiter de Securitate care prelua arestatul si se dadea un bon. Pe acesta cred ca era trecut numele anchetatorilor", isi reaminteste Odina.

"Cred ca l-am insotit, o data, pe Ursu, pe aceasta usa. Dar nu sunt sigur. Se deplasa mai greoi, eu mergeam mai repede. Erau vreo 20 de trepte", ridica din umeri martorul.

Fostul subofiter arata ca se stia ca in camere exista tehnica ambientala. "In camerele de arest exista aparatura de inregistrare. Nu cred ca in camerele din zona Catanga. Nu cunosc cine se ocupa de tehnica de inregistrare, anchetatorul sau seful Directiei", si-a mai adus aminte Odina.

Marturia ofiterului

Cea mai interesanta audiere a fost insa a lui Petre Breazu, care in anii '80 a lucrat ca ofiter de contrainformatii militare pentru pompieri si penitenciare. Nu stie multe detalii despre cum erau urmarite persoanele din arest, dar este enciclopedie vie in cazul penitenciarelor.

"Pentru cei aflati in penitenciar, in cazul condamnatilor definitiv pentru infractiuni contra securitatii statului, era obligatorie urmarirea prin dosar de urmarire informativa. Era dat un ordin al ministrului in acest sens", spune fostul ofiter.

Martorul vorbeste atent, isi pretuieste cuvintele. Condamnatii pentru infractiuni contra securitatii statului erau supravegheati mai strict si nu puteau participau la munca in penitenciar, asa cum faceau condamnatii de drept comun.

"Arat ca in penitenciare, unde eu am avut acces, se folosea tehnica operativa. Respectiv interceptarea convorbirilor tuturor detinutilor la vizita. Pentru persoanele la care m-am referit anterior exista camere in care era montata tehnica de interceptare ambientala. Nu stiu cum erau organizate aceste lucruri in aresturile Militiei si ale Securitatii", a spus colonelul.

Avocatul familiei Ursu: Se foloseau informatori in celule?

Petre Breazu: Da, existau si astfel de informatori. Si in penitenciare, presupun ca si in aresturile Militiei si ale Securitatii. Era un ordin al Ministerului care reglementa modalitatea de lucru cu informatorii din celula.

Informatorii, recrutati in arest

Paul Breazu a aratat ca a lucrat cu un astfel de informator. "Un prim pas era recrutarea informatorilor, de obicei veneau deja recrutati din arestul Militiei. Se tinea legatura cu informatorii prin intermediul subofiterilor din penitenciare", a explicat colonelul.

Urmarirea informativa era pentru a preintampina anumite evenimente, cum ar fi sinucidere, revolta sau evadare. "Se urmarea si ca aceste persoane sa nu influenteze si alti detinuti cu propriile convingeri. S-a intamplat ca si alti detinuti sa fie influentati", a explicat ofiterul.

Urmatorul termen din acest proces a fost stabilit pe 14 noiembrie, cand sunt citati alti subofiteri din cadrul arestului Militiei.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...