Se vor anula lucrarile de infrastructura in 2009?

Guvernul are in sfarsit un plan anti-criza. Dupa o luna in care au intors problemele pe toate fetele, specialistii partidelor de guvernamant au ajuns la concluzia ca Romania are nevoie de 8,5 miliarde euro pentru a depasi cu bine anul 2009.

Plata datoriilor pe care statul trebuie sa le efectueze in primul trimestru catre diverse firme ne costa aproximativ opt miliarde de lei, la care se adauga alte doua miliarde lei, cotravaloarea tichetelor de vacanta pe care Executivul urmeaza sa le introduca. Catre bugetul asigurarilor de somaj se vor indrepta 1,9 miliarde lei, bani cu care se vor acoperi sumele rezultate in urma majorarii ajutorului de somaj pana la 75% din media salariilor primite in ultimele trei luni de activitate.

In acelasi timp, stimularea industriei auto mai necesita un efort financiar de 1,8 miliarde lei, iar majorarea punctului de pensie pana la nivelul de 45% din salariul mediu anual brut suplimenteaza cheltuielile cu inca 1,5 miliarde de lei. Majorarile de capital de la CEC si Eximbank vor costa inca un miliard de lei, la care se adauga pierderile generate la buget de neimpozitarea profitului reinvestit.

Pana in prezent, autoritatile au gasit finantare doar pentru 1,5 miliarde euro, suma rezultata in urma diminuarii bugetelor destinate achizitiilor publice. Executivul nu a mentionat de unde vor fi luate celelale sapte miliarde euro, dar se lupta sa identifice acele cheltuieli pe care ar putea sa le taie, astfel incat sa asigure finantarea integrala a planului anti-criza.

Constienti de risipa care se face in anumite ministere, guvernantii au emis o Ordonanta de Urgenta prin care s-a interzis cumulul pensiei cu salariul in sistemul bugetar, dar aceasta a lovit cel mai rau in romanii cu venituri mici. In urma scandalului provocat, Emil Boc s-a vazut nevoit sa renunte la aplicarea masurii in forma in care a fost gandita ea initial.

Cabinetul PD-L-PSD a continuat pe linia masurilor populiste si a propus reducerea numarului de functionari din sistemul central cu 20%.

Izbindu-se de rezistenta sindicatelor, care au invocat faptul ca cei mai multi angajati pe criterii politice nu au statut de functionar public, deci nu sunt atinsi de aceasta masura, Guvernul a venit cu o noua masura: plafonarea bugetelor de salarii la nivelul anului 2007. Cu alte cuvinte, nu au mai declarat ca dau afara oameni, ci ca le reduc salariile cu 20-30%.

In ritmul asta, in scurt timp, nu este exclus ca Emil Boc sau alt reprezentant al Guvernului sa iasa si sa pledeze public pentru reducerea numarului de ore pe care un functionar public trebuie sa le lucreze lunar sau chiar pentru intreruperea programului de functionare a institutiilor pentru o perioada determinata de timp, astfel incat cheltuielile cu personalul sa se reduca cat mai mult.

Nu-i rau ca Executivul incearca sa reduca cheltuielile, dar maniera in care o face ridica multe semne de intrebare, asta pentru ca toate solutiile identificate lovesc in populatie. Cu cat masurile de reducere a cheltuielilor vor atinge mai multe categorii, cu atat presiunea asupra Guvernului de a renunta la acestea va fi mai mare.

Altfel spus, daca Guvernul isi va propune sa reduca cheltuielile doar pe spinarea populatiei, curand vor ajunge sa declare ca planul anti-criza nu a putut fi aplicat deoarece nu au existat bani. De ce nu au existat bani? Deoarece Curtea Constitutionala s-a pronuntat impotriva Ordonantei care interzice cumul pensiei cu salariul, pentru ca sindicate s-au opus reformei in administratie - care nu se putea realiza decat prin eliminarea din schema a 20% din functionarii din aparatul central sau prin reducerea salariilor acestora la nivelul din urma cu doi ani.

Daca imposibilitatea de a reduce cheltuielile ar echivala cu compromiterea planului anti-criza, atunci ce s-ar intampla in situatia in care Guvernul ar fi nevoit sa accepte o serie de cheltuieli scoase din calcul la momentul actual: cresterea salariilor profesorilor si a personalului din sistemul sanitar.

Pentru primii exista deja o lege votata in Parlament, dar a carei punere in aplicare a fost amanata de Guvernul Tariceanu, printr-o Ordonanta de Urgenta care nu a fost inca abrogata, pana la 1 aprilie. Pentru majorarea salariilor personalului din sistemul sanitar a pledat chiar Traian Basescu, care in mai putin de jumatate de an va intra, neoficial, in campanie electorala.

Intr-o astfel de situatie, in care cheltuielile cresc semnificativ pe de o parte, fara a putea fi reduse in acelasi ritm pe de alta parte, Guvernul s-ar putea vedea nevoit sa renunte la o serie de proiecte importante.

Cele mai costisitoare lucrari din punct de vedere financiar sunt cele din domeniul infrastructurii. Daca suspenzi sau amani lucrarile la un tronson de autostrada poti face economie substantiala la buget. Spre exemplu, amanarea inceperii lucrarilor la tronsonul Comarnic-Brasov (estimat la peste un miliard de euro) ar asigura fondurile necesare pentru acordarea tichetelor de vacanta, pentru sprijinirea industriei auto si ar acoperi si o parte din capitalizarea CEC.

In plus, sistarea anumitor lucrari nu ar fi sesizabila pe termen scurt pentru populatie, care s-a obisnuit deja cu ideea ca in Romania nu se construiesc autostrazi. In acelasi timp, intreruperea lucrarilor poate fi justificata si prin "neregulile din contractele semnate de fosta Guvernare". Radu Berceanu a demonstrat deja ca lucrurile pot sta astfel atunci cand, in urma cu cateva zile, s-a plans de datoriile mult prea mari catre Bechtel mostenite de la Orban.

Exproprierile sunt un lat motiv in spatele caruia se poate ascunde refuzul de a mai construi ceva. Nu este exclus ca statul sa refuze sa mai plateasca preturile convenite in anii trecuti, invocand conditiile actuale ale pietei, cand metrul patrat de pamant este mult mai ieftin. Astfel s-ar mai putea taragana inceperea lucrarilor o buna perioada de timp, adica pana cand justitia le va da dreptate proprietarilor.

Pe scurt, toate nerealizarile din acest an, caracterizat inca de la inceput ca fiind cel mai "negru" de dupa 2000, se vor justifica intr-un mod cat se poate de simplu: "Noi am vrut, dar nu s-a putut din cauza crizei si a celor care nu ne-au lasat sa tinem cheltuielile sub control. Promitem ca facem la anul..."!

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...