Alegerile din Franta, noua tinta a lui Putin. Va reusi propaganda rusa sa incline din nou balanta?

Dupa scrutinul din Olanda, unde populistul Geert Wilders era creditat cu prima sansa, dar a pierdut in fata lui Mark Rutte, actualul premier si presedintele Partidului Poporului (centru-dreapta), urmeaza alegerile din Franta. In data de 23 aprilie va avea loc primul tur, iar marea finala se va desfasura in data de 7 mai, cand se vor confrunta candidatii aflati pe primele doua locuri.

Cele mai multe sondaje de opinie ii dau ca favoriti pe Emmanuel Macron, un candidat independent cu vederi politice de centru si Marine Le Pen, candidata extremei drepte, sefa Frontului National Francez.

Dintre cei doi, Emmanuel Macron este dat drept favorit pentru a prelua fotoliul de presedinte al Frantei. Acest scrutin este cel de-al doilea mare examen pe care-l da Uniunea Europeana dupa esecul inregistrat anul trecut prin iesirea Marii Britanii din UE in urma unui referendum cu un rezultat surprinzator.

Brexit-ul a fost o gura de oxigen cu care s-au alimentat miscarile populiste sustinute de Vladimir Putin, liderul autocrat care duce un adevarat razboi politic si informational impotriva NATO si UE. Desi sondajele de opinie il dau ca favorit pe Macron, nimic nu este inca jucat. Si Hillary Clinton a condus in sondajele de opinie si a pierdut in fata populistului Donald Trump. In plus, si in cazul referendumului din Marea Britanie sustinatorii ramanerii in UE au fost creditati cu prima sansa, dar au pierdut. In mijlocul unei astfel de confruntari, orice e posibil.

Vladimir Putin a dezvoltat de-a lungul timpului relatii puternice cu multi oameni influenti din politica Frantei. Marine Le Pen a fost acuzata in repetate randuri ca isi finanteaza partidul cu bani veniti pe traseul Moscova - Paris.

"Franta este o tinta importanta pentru Rusia. Tara este un pilon-cheie al Uniunii Europene, un important membru NATO si gazduieste cel mai mare partid de extrema dreapta din Europa, Frontul National, al carui lider, Marine Le Pen, care a beneficiat de finantare din Rusia, este asteptata ca in data de 7 mai sa castige alegerile prezidentiale", scrie cotidianul britanic The Guardian.

Emmanuel Macron, inamicul Moscovei

Toata campania de discreditare a Kremlinului s-a concentrat pe un singur candidat: Emmanuel Macron, singurul critic al lui Vladimir Putin dintre politicienii porniti in cursa pentru Palatul Elysee.

In mai multe randuri, Macron a spus ca este victima unei operatiuni de discreditare administrata direct de catre Kremlin. Toate mijloacele de presa controlate de Rusia si care activeaza pe teritoriul francez il au drept tinta pe candidatul independent.

"La inceputul acestui an, Macron a acuzat public Rusia ca incearca sa-l discrediteze prin stiri false distribuite de catre mass-media controlata de Kremlin, cum ar fi Russia Today si Sputnik, distribuind masiv inclusiv zvonuri despre viata sa sexuala. Aceasta reactie a venit la scurt timp dupa ce Julian Assange a declarat ziarului rus Izvestia ca WikiLeaks va arunca benzina pe focul alegerilor prezidentiale franceze - o declaratie interpretata de catre RT si Sputnik ca referindu-se la dezvaluiri despre Macron.

In schimb, platformele sociale pro Putin din Franta au fost extrem de ocupate in ultima vreme pentru a-i spala si pentru a-i lauda pe Le Pen, Fillon si, mai recent, pe Melenchon", scrie The Guardian in articolul "Spectrul influentei rusesti asupra alegerilor din Franta", publicat in data de 12 aprilie, ultimii trei fiind candidati la presedintie sustinuti de Vladimir Putin.

In data de 30 martie 2017, seful Comisiei de Informatii a senatului american, Richard Burr, o persoana care are acces la rapoarte sensibile care vin din zona agentiilor de securitate a spus ca "Rusia intervine in alegerile din Franta la fel cum a facut-o in campania electorala din SUA", a declarant el, fiind citat de postul TV de stiri France 24.

Cateva fisuri in strategia de lupta a Kremlinului

Dar in toata aceasta lupta purtata de Moscova cu democratiile occidentale au aparut cateva fisuri. Dupa succesul inregistrat de campaniile lui Putin in Statele Unite, dar si in Marea Britanie, o buna parte a opiniei publice a constientizat pericolul. De asemenea, serviciile de informatii au reactionat, incercand sa blocheze influenta Kremlinului in mass-media si pe platformele sociale.

Un alt razboi se poarta in zona intunecata a internetului, unde serviciile de informatii au inceput sa aresteze hackerii care lucrau pentru Moscova si care au spart zeci de servere, sustragand informatii despre inamicii lui Vladimir Putin, printre victime numarandu-se serverele Partidului Democrat, serverele Yahoo!, au fost compromise peste un miliard de conturi de mail, conform unui comunicat oficial al companiei, serverele autoritatilor electorale din mai multe state americane si, mai nou, serverele autoritatii electorale britanice in perioada referendumului.

"Guvernele straine, cum ar fi (cele din - n.red.) Rusia si China, ar fi fost implicate in prabusirea unui site de inregistrare a alegatorilor britanici in perioada premergatoare referendumului pentru ramanerea in UE", sustine un raport al Comisiei de Afaceri Publice din parlamentul britanic, citat de cotidianul The Guardian.

Incet, incet, apar dovezile ca evenimentele socante de anul trecut nu s-au petrecut de la sine, ci au fost efectul unei bombe asamblate atent timp de mai multi ani de catre serviciile de informatii din Rusia si, probabil, in colaborare cu alte agentii interesate in prabusirea increderii in democratiile occidentale.

Alegerile din Franta reprezinta un test important care va raspunde si la intrebarea: cat de puternic mai e Vladimir Putin?

Date-cheie despre alegerile din Franta:

• Primul tur va avea loc in data de 23 aprilie, turul al doilea in data de 7 mai.

• Presedintele e ales pentru o perioada de cinci ani.

• Emmanuel Macron, fost ministru al Economiei in 2014, este un politician de centru care candideaza independent. Este cotat cu prima sansa.

• Marine Le Pen, presedinta Frontului National Francez, miscare de extrema dreapta, a fost acuzata in mai multe randuri de legaturi cu Rusia. L-a vizitat personal pe Vladimir Putin la Moscova in luna martie a acestui an. Conform ultimelor sondaje, va intra in turul doi unde se va confrunta cu Macron.

• Francois Fillon, candidatul de centru-dreapta, fost prim-ministru, este nominalizatul Partidului Republican. E cunoscut si el ca fiind in sfera de influenta ruseasca. S-a pronuntat in mai multe randuri pentru ridicarea sanctiunilor economice impotriva Rusiei ca urmare a invadarii Crimeei si a conflictului din Ucraina. Implicat intr-un mare scandal de coruptie, popularitatea lui s-a prabusit.

• Jean-Luc Melenchon, candidatul comunist, a urcat in sondajele de opinie din ultima vreme, fiind cotat cu cea de a treia sansa. De asemenea, si el se afla in sfera de influenta a Kremlinului, fiind promovat intens de postul TV Russia Today si de platforma de stiri Sputnik, ambele coordonate de Moscova.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...