Patru zile pana la alegerile cruciale din SUA: Cum va arata lumea daca va castiga Clinton sau Trump

Intr-o serie de sinteze, agentia DPA pune fata in fata pozitiile candidatilor la presedintia SUA Hillary Clinton si Donald Trump pe temele majore ale politicii americane: politica externa, imigratie, comert, economie, locuri de munca, impozite, asigurari medicale, avorturi, pedeapsa cu moartea, portul de arma si criminalitate.

Fosta prima doamna si secretar de stat Hillary Clinton se inscrie in general, dar nu in toate cazurile, pe linia Partidului Democrat si a politicilor presedintelui Barack Obama. Omul de afaceri Donald Trump este de multe ori in afara pozitiilor traditionale ale Partidului Republican.

Politica externa

In politica externa, Clinton este in general pe linia lui Obama, desi este mai dispusa la interventii militare. Ea doreste reevaluarea completa a politicii fata de Siria, dar a exclus trimiterea de trupe americane in Irak si Siria.

Trump doreste resetarea intregii politici externe a SUA, conform sloganului "America First" (Mai intai America). El a afirmat ca aliatii Statelor Unite, cum ar fi statele europene membre NATO si Japonia, sa plateasca pentru protectia militara americana. Angajamentele militare americane ar trebui reduse, iar lupta impotriva terorismului ar urma sa fie intensificata. Trump il apreciaza pe presedintele rus Vladimir Putin.

Clinton este pentru inchiderea inchisorii de la Guantanamo si este impotriva torturarii suspectilor de terorism; Trump este de parere ca trebuie folosita in continuare inchisoarea din Cuba, iar waterboarding-ul - tortura prin simularea inecului - ar trebui permis.

In 2012, Clinton - la vremea respectiva secretar de stat - a numit Tratatul Trans-Pacific /TTP) "standardul de aur" al tratatelor comerciale. In campania electorala, ea a cedat extremei stangi a Partidului Democrat si afirma ca se va opune tratatului, care inca nu a fost ratificat, si ca nu va semna niciun acord defavorabil Statelor Unite.

Trump nu doreste niciun fel de tratate de liber schimb, despre care afirma ca duc la pierderea de locuri de munca in America. Tratatul trilateral NAFTA intre Canada, SUA si Mexic este dupa parerea sa "cel mai prost acord comercial din toate timpurile".

TTP si TTIP (tratatul transatlantic pentru investitii si comert in curs de negociere intre SUA si UE) nu vor fi aplicate sub o eventuala presedintie Trump. Linia sa este departe de a Partidului Republican, care sprijina traditional deschiderea pietelor. Candidatul este critic si fata de relatiile comerciale cu China, care "jefuieste" Statele Unite prin politici comerciale neloiale.

Imigratie

In privinta imigratiei, Clinton ar urma sa deschida calea spre cetatenia americana celor 11 milioane de rezidenti ilegal in SUA. Trump vrea un zid la granita cu Mexicul, pentru care sa plateasca partea mexicana, si deportarea in tarile lor de origine a tuturor imigrantilor ilegali, printre care - afirma el - sunt multi criminali si violatori. Pe scurt, candidatul republican vrea o politica de toleranta zero. Aceasta ar include si interdictia de a intra in SUA pentru toti musulmanii, "pana cand politicienii reusesc sa-si dea seama ce se intampla".

Economie

Clinton considera ca economia SUA va fi sustinuta de o industrie moderna, inclusiv de energia regenerabila, domeniu in care ar dori sa vada SUA pe primul loc in lume. Altfel, ea este adepta pastrarii statu quo sau a unor schimbari minore.

Trump sustine relansarea surselor traditionale de energie si promite minerilor trimisi in somaj in statele Virginia de Vest si Kentucky ca isi vor recapata locurile de munca in extractia carbunelui. In general, el doreste reorientarea economiei americane dinspre servicii spre productia industriala.

Clinton intentioneaza sa reformeze piata muncii prin majorarea salariului minim de la 7,25 la 12 sau chiar 15 dolari pe ora. In acest domeniu, a fost obligata sa adopte politicile sociale ale lui Bernie Sanders, rivalul sau in campania interna pentru desemnarea candidatului Partidului Democrat. Sanders si sustinatorii sai, pe care Clinton conteaza acum, au optiuni mult mai de stanga.

Trump promite locuri de munca in industrie, in special in mineritul carbunelui si exploatarea gazelor de sist. El este de parere ca firmele americane ar trebui sa produca in SUA, nu in strainatate, iar expulzarea imigrantilor ilegali va elibera locuri de munca pentru americani.

Impozitele nu ar trebui modificate, potrivit lui Clinton, decat la extreme; ea intentioneaza sa majoreze semnificativ impozitele pentru cei care castiga peste 250.000 de dolari pe an.

Dimpotriva, Trump are de gand sa taie impozitele pentru firme de la 35% la 15% si sa plafoneze impozitul pe venit la 33% pentru cei cu castiguri mari. Salariile mici vor fi partial sau total scutite de impozitare prin diferite deduceri fiscale. Un sondaj Forbes arata ca planul sau ar aduce celor mai bogati americani economii cu impozitele de 275.000 de dolari pe an, iar celor mai saraci - doar 128 de dolari.

Asigurari medicale

Sistemul de asigurari medicale generale cunoscut ca Obamacare va fi mentinut si chiar extins de Clinton, daca va fi aleasa presedinte. Membrii de familie ai titularilor de asigurari medicale si persoanele cu handicap trebuie sa beneficieze de conditii de asigurare mai bune.

Trump ar desfiinta imediat Obamacare in favoarea unei piete de asigurari medicale exclusiv private. Contributiile la asigurari ar urma sa fie deductibile fiscal, iar statele ar urma sa se concureze in materie de reducere a costurilor.

Avorturi si casatoriile intre persoane de acelasi sex

Clinton este impotriva interzicerii avorturilor sau limitarii deciziei femeilor de a deveni sau nu mame. Trump a trecut de la aceeasi pozitie la cea opusa, afirmand din martie incoace ca avorturile trebuie interzise, cu exceptia unor cazuri extreme (viol, incest, riscuri majore de sanatate pentru mama). La un moment dat, el a sustinut ca ar trebui cumva pedepsiti atat medicii, cat si femeile care practica avortul; ulterior, el a exclus pedepsirea femeilor. Organizatia non-profit Planned Parenthood, care furnizeaza servicii de planificare familiala si avorturi, ar beneficia in continuare de finantare sub presedintia lui Clinton, dar i s-ar taia fondurile sub Trump.

Casatoriile intre persoane de acelasi sex ar trebui recunoscute legal dupa parerea lui Clinton, dar nu si dupa a lui Trump. Ambii candidati sunt insa impotriva discriminarii homosexualilor.

Pedeapsa cu moartea si dreptul de a purta arme

Ambii candidati sunt pentru mentinerea pedepsei cu moartea - Clinton, doar in cazuri grave, iar Trump in special pentru oricine ucide un politist.

Clinton crede ca dreptul americanilor de a detine si purta arme, conform celui de-al doilea amendament la constitutia SUA, trebuie respectat si pastrat, dar conditionat de verificarea antecedentelor celor care vor sa cumpere o arma.

Trump, sustinut de organizatia de lobby National Rifle Association, argumenteaza ca violenta armata poate fi combatuta cel mai bine daca mai multi cetateni au arme si se pot apara.

Clinton este impotriva incarcerarii masive si a criticat subiectivitatea pe criterii rasiale a fortelor de ordine. Toti politistii ar trebui sa poarte camere video, pentru a inregistra circumstantele arestarilor sau uzului de arma.

In ciuda statisticilor care nu arata asa ceva, Trump sustine ca violenta a scapat de sub control, iar politia ar trebui sa se bazeze pe profiluri etnice sau rasiale in cautarea suspectilor. Politia nu este rasista si nu trebuie dotata cu camere video, considera candidatul republican.

Pe 8 noiembrie vom vedea cine a reusit sa ii convinga pe americani ca vor avea o viata mai buna daca il va vota. Citeste si la ce trebuie sa fim atenti in noaptea in care americanii isi aleg presedintele.

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...