America, prima putere a lumii, nu mai e ce-a fost

SUA vor avea cea mai impresionanta armata in viitorul apropiat. Economia va prinde avant in 2015. Forta sa de munca nu imbatraneste la fel de repede ca in Europa, Japonia sau China. Nicio tara nu are o capacitate mai mare pentru inovatie in tehnologie. Aproape toate cele mai mari companii tehnologice din lume sunt in SUA.

Intrand in 2015, Europa pierde America

Pentru cloud computing, inteligenta artificiala si nanotehnologie: pariati pe SUA. America are o cultura antreprenoriala care sarbatoreste nu doar ce s-a realizat, ci si ce urmeaza. Avem toate motivele sa credem ca Statele Unite au un viitor luminos in secolul XXI.

Statele Unite nu sunt in declin - sunt inca prima economie a lumii, dar influenta lor geopolitica nu mai e ce-a fost, arata o analiza scrisa de Ian Bremmer pentru Time.

In ceea ce priveste politica externa, povestea este una total diferita. Puterea SUA este in declin, proces care se va accelera in 2015. De ce? Pentru ca puterea este masurata in capacitatea de a ii convinge pe altii sa faca alte lucruri decat ar vrea in mod normal, iar acum sunt din ce in ce mai multe state care au suficiente resurse si incredere pentru a lua cu titlu consultativ cererile venite de la Washington.

Nu a existat niciodata o epoca de aur a puterii SUA in care un presedinte american sa fie ferm convins ca alte state vor face ce li se cere. Dar, acum, poate pentru prima data dupa Al Doilea Razboi Mondial, exista cateva motive pentru care America este mai putin capabila sa construiasca aliante, sa creeze tratate, sa castige sustinere pentru sanctiuni, sa intermedieze compromisuri internationale sau sa ii convinga pe altii sa o lase la carma.

In primul rand, sunt din ce in ce mai multe puteri emergente care, desi nu pot sa schimbe singure status quo-ul, au mai mult decat suficienta putere pentru a ignora cererile Americii - si chiar sa blocheze planurile SUA, daca nu le convin. De exemplu, Washington-ul inca poate sa spuna ca accesul tarilor in dezvoltare la capitalul la FMI sau al Bancii Mondiale depinde de democratie si reforme financiare. Dar pietele emergente cele mai puternice au nevoie de din ce in ce mai putin capital, iar unele dintre ele isi creaza propriile institutii de creditare si investitii.

In 2014, Tarile BRICS - Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud - au lansat o banca de dezvoltare de 50 de miliarde de dolari, o alternativa la creditorii de la Washington. Banca BRICS nu poate suprima singura dominatia SUA din sistemul financiar global. Dar daca adaugam in ecuatie Banca de Dezvoltare a Chinei, Banca de Dezvoltare Braziliana (BNDES) si o alta serie de institutii regionale, creditatii lumii nu mai depind atat de mult de Vest. Cifrele spun povestea adevarata. In 2013, Banca Mondiala a creditat 52,6 miliarde de dolari. In acelasi an, BNDES a investit 85 de miliarde, iar omoloaga chineza 240 de miliarde.

Nici relatiile Washingtonului cu partenerii traditionali nu mai sunt ce-au fost. Pe masura ce Razboiul Rece intra in istorie, era inevitabil ca americanii si europenii sa aiba din ce in ce mai putin in comun. Ambii sunt nemultumiti de Vladimir Putin si atacul asupra Ucrainei, dar Rusia nu este Uniunea Sovietica. Natiunile europene sunt mult mai expuse economic Rusiei decat America, iar Washingtonul are nevoie de ajutorul lui Putin pentru a rezolva lucruri in alte regiuni, ca Orientul Mijlociu. Desi pana acum SUA si Europa si-au coordonat sanctiunile asupra Rusiei, in 2015 este posibil sa apara semne de intrebare in legatura cu modul in care ar trebui tratata problema Putin.

Relatiile transatlantice nu au fost ajutate nici de faptul ca NSA i-a ascultat convorbirile cancelarului german Angela Merkel. Nici de colectarea datelor de pe Internet. In februarie, Merkel a facut un prim pas spre un Internet European, unul pazit de SUA. Ca tot vorbim de dreptul la libera miscare prin cyberspatiu.

Scandalul inchisorilor CIA localizate pe teritoriul unor state europene, printre care si Romania, in anii de dupa atentatele care au avut loc in 11 septembrie 2001, a reaprins recent un val anti-american. Va fi din ce in ce mai greu pentru un presedinte american sa castige sustinerea liderilor europeni pentru lucruri care li s-ar parea usor necurate alegatorilor.

Este la fel de inevitabil ca ascensiunea Chinei sa slabeasca legaturile SUA cu Asia. Un aliat ca Japonia stie ca nu este probabil ca Washingtonul sa intervina in probleme locale de securitate, pentru ca publicul american nu ar sustine o implicare de durata pentru a rezolva probleme care sunt percepute ca fiind ale altora. Majoritatea americanilor sunt acum de parare ca SUA ar trebui sa-si vada de treaba in probleme internationale si sa lase alte state sa intelaga intre ele cum pot.

Nici perspectivele in Orientul Mijlociu nu sunt foarte imbucuratoare in acest moment. Jocul negocierilor dintre administratia Obama si Iran, pe tema nucleara, creeaza ingrijorari in Arabia Saudita, care se teme ca balanta puterii in regiune ar putea fi inclinata in favoarea rivalului. Aceasta eroziune intre legaturile SUA-Arabia Saudita se vede in coalitia impotriva Statului Islamic, dar si in zone pentru care cele doua state au interese comune si unde politicile nu mai sunt coordonate la fel de strans.

Din toate aceste motive, SUA vor exercita o putere din ce in ce mai mica in anii urmatori in aproape orice regiune a lumii si ne putem astepta la o de-americanizare a sistemului international.

America va ramane cea mai puternica natiune a lumii pentru inca multi ani, dar acest statut nu mai cantareste la fel de mult. Avantajele de care s-a bucarat timp de decenii incep sa dispara, pe masura ce noile puteri cer noi reguli si standarde - in politica internationala, pe pietele globale, dar si in online.

Globalizarea va continua sa incurajeze schimbul de idei si informatie, sa scoata natiuni din saracie si sa incurajeze consumul la nivel mondial. Dar este din ce in ce mai putin probabil ca globalizarea sa promoveze valori americane si o viziune americana asupra lumii.

Ian Bremmer este presedintele Grupului Eurasia, o companie de consultanta privind riscul politic.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...