Se vorbeste, de cativa ani incoace, de prabusirea Statelor Unite. Fie este vorba despre "colosul cu picioare de lut", fie despre "imperiul american", concluzia este una singura: sistemul nu mai are mult de trait. Se analizeaza pe toate partile perspectivele de esec ale Americii si se conchide, in general, ca SUA se indreapta spre o inevitabila cadere, una din multele de-a lungul istoriei.
Un editorialist al revistei Foreign Policy contribuie la dezbatere cu cinci semne care ar putea anunta prabusirea SUA, enuntate de Jared Diamond in lucrarea Collapse: How Societies Choose to Fail or Succeed (Colaps: Cum aleg societatile sa esueze sau sa prospere, n.r.).
1. Societatile nu reusesc, cateodata, sa anticipeze aparitia unei probleme, deoarece le lipsesc cunostintele necesare sau experienta anterioara. Spre exemplu, societatile primitive nu au recunoscut pericolele epuizarii solului, deoarece nu intelegeau chimia de baza a pamantului. La fel, o societate poate sa nu recunoasca o problema deoarece are loc doar la intervale neregulate, iar stiinta detectarii sau rezolvarii problemei se uita intre timp - in societatile primitive era vorba despre lipsa unor arhive scrise, in societatile moderne apare conceptul de amnezie istorica.
Nici in SUA nimeni nu a anticipat ca sprijinul acordat mujahedinilor opusi Uniunii Sovietice in Afganistan va conduce la formarea unor grupari anti-americane violente. Si exemplele pot continua - e limpede ca America a uitat lectiile din Vietnam si alte conflicte armate.
2. Societatile ar putea avea probleme in detectarea unei probleme daca liderii lor se afla departe de sursa problemei- asa-zisa problema a "managerilor de la distanta". Asa se explica si de ce multi politicieni americani iau decizii ce par prostesti - sunt coplesiti nu doar de numarul, ci si de complexitatea problemelor pe care trebuie sa le rezolve, asa ca deleaga responsabilitatea unor subordonati, bazandu-si deciziile pe rapoarte intocmite de altii, ale caror subltilitati nu le pot intelege.
Spre exemplu, Barack Obama nu are la dispozitie cativa ani pentru a invata pastuna si cultura si istoria afgana: el trebuie sa ia decizii pe baza recomandarilor primite de la oamenii aflati pe teren.
3. In al treilea rand, probleme serioase pot trece neobservate atunci cand un trend negativ, pe termen lung, este mascat de fuctuatii pe termen scurt. Cel mai bun exemplu este schimbarea climatica: sunt fluctuatii pe termen scurt (zile, anotimpuri, ani etc), care permit scepticilor sa argumenteze ca fenomenul nu are loc.
In mod similar, este simplu sa vezi semne ale superioritatii americane, pe termen scurt, care mascheaza esecul pe termen lung.
4. O a patra sursa de decizii paguboase este bine-cunoscuta tendinta a indivizilor de a actiona in propriul interes, insa nu si in interesul societatii in general. Aceeasi dinamica are loc si la nivelul la care interesele unui grup restrans sunt lasate sa primeze in fata interesului national. Tarifele de protectie a anumitor industrii, sau politicile care au ca scop calmarea sensibilitatilor unui anumit grup sunt exemple concludente.
Cand profesionistii falsificarii adevarului sunt mai numerosi, mai bine finantati si mai galagiosi decat cei care spun adevarul, societatea devine mai usor de subjugat, si va sfarsi prin a repeta aceleasi erori.
5. Chiar si atunci cand un stat sau o societate recunoaste pericolul, ii este greus a se adapteze si sa supravietuiasca. Diviziunile politice ar putea face imposibila demararea unei actiuni urgente chiar si atunci cand toata lumea este de acord ca trebuie facut ceva, iar liderii importanti s-ar putea afla intr-o stare de negare. Nu exista antidot la aceste probleme. In plus, daca identitatea unui grup se bazeaza pe valori si credinte comune, acestea s-ar putea dovedi greu de abandonat chiar si cand se pune problema supravietuirii.