Cum a aparut terorismul islamist si de ce se tem americanii de musulmani?

Temerile cetatenilor SUA privind terorismul islamist probabil au legatura cu politicile aplicate de Washington in ultimele decenii in Orientul Mijlociu, comenteaza The Intercept, enumerand atrocitati in conflicte militare, pozitionarea in conflictul israelo-palestinian si relatiile cu dictaturi.

Se acorda mare atentie opozitiei fata de ordonanta presedintelui Donald Trump prin care se interzic calatoriile in SUA ale cetatenilor din unele "state musulmane", reactiile fiind proteste sau blocaje judiciare. Insa sondajele de opinie au mesaje mult mai diverse, indicand majoritati la limita care se opun masurilor, dar si majoritati tot la limita care continua sa le sustina.

"Ceea ce ma surprinde la aceste sondaje nu este ca multi americani sunt de acord cu interdictiile, ci ca multi nu sunt de acord. (...) Tinand cont de ceea ce spun toti politicienii despre terorism, ordonanta presedintelui Donald Trump este perfect logica", scrie editorialistul Jon Schwarz, intr-un articol publicat in revista The Intercept intitulat "De ce se tem atat de multi americani de musulmani? Decenii de negare a rolului Americii pe plan mondial".

"Sa ne gandim in felul urmator: In anul 1991, in timpul Primului Razboi din Golf, Statele Unite au lansat doua bombe teleghidate cu laser asupra unui adapost antiaerian din Bagdad. Peste 400 de civili irakieni au murit incinerati. (...) Imaginati-va ca, imediat dupa bombardament, Saddam Hussein a rostit un discurs televizat in care intreba direct: 'De ce ne urasc?', fara a face vreo referire la faptul ca Irakul ocupase Kuwaitul. (...) Iar cei mai multi irakieni nici macar nu stiau ca tara lor invadase Kuwaitul, nici ca existau sanctiuni ONU, si nu ascultasera nici discursurile lui George H.W. Bush in care se explica de ce coalitia condusa de SUA ataca Irakul ca riposta", explica editorialistul The Intercept.

Intr-un interviu acordat in martie 2016, Donald Trump incerca sa explice ce se afla in spatele terorismului indreptat impotriva SUA. "Cred ca ne urasc. Exista o ura enorma, trebuie sa ajungem la radacinile ei". Intrebat de jurnalistul Anderson Cooper daca se refera "la islam", Trump a precizat: "Acest lucru va trebui sa il aflati dv. Veti primi un nou Pulitzer".

In discursul rostit la sediul CIA imediat dupa instalarea in functia de presedinte al SUA, Donald Trump a facut urmatorul comentariu: "Terorismul islamic radical. Este un lucru pe care nimeni nu il poate nici macar intelege".

Comisia care a analizat circumstantele atentatelor din 11 septembrie 2001 mentiona in raportul final: "Optiunile politice ale SUA au consecinte. Corect ori gresit, este clar ca politicile americane fata de conflictul israelo-palestinian, precum si interventiile americane in Irak reprezinta principalele elemente comentate in lumea araba si musulmana".

Ulterior, un oficial din cadrul Administratiei George W. Bush explica mai clar in publicatia Esquire: Fara sanctiunile dupa Razboiul din Golf care au ucis sute de mii de irakieni si fara stationarea trupelor americane in Arabia Saudita, (liderul Al-Qaida de atunci -n.red.) "Osama ben Laden probabil ar redecora in continuare moschei si si-ar plictisi prietenii cu povestiri despre viata de mujahedin in Trecatoarea Khyber".

CIA avea aceeasi perspectiva. Michael Scheuer, seful departamentului CIA care il urmarea pe Osama ben Laden, scria in 2004: "Trupele si politicile americane completeaza radicalizarea lumii musulmane, un lucru pe care Osama ben Laden incerca fara prea mult succes sa il obtina de la inceputul anilor 1990. Drept rezultat, cred ca este corect sa concluzionez ca Statele Unite ale Americii raman singurul aliat indispensabil al lui ben Laden".

La randul sau, Sectia de cercetare a Pentagonului concluziona in 2004 ca "Musulmanii nu urasc libertatea americanilor, ci mai degraba politicile SUA". "Cei mai multi musulmani exprima obiectii fata de ceea ce ei percep drept sustinerea tendentioasa acordata Israelului in incalcarea drepturilor palestinienilor si sprijinul de lunga durata si din ce in ce mai mare pentru ceea ce musulmanii considera regimuri dictatoriale, in principal in Egipt, Arabia Saudita, Iordania, Pakistan si in tari din zona Golfului Persic", sublinia raportul din 2004.

"Atunci cand Barack Obama a devenit presedinte al SUA, a avut doua optiuni. Prima, sa spuna adevarul: ca Statele Unite au actionat cu o brutalitate extraordinara in Orientul Mijlociu, ca aceasta era motivatia principala a terorismului islamist si ca, daca s-ar continua aceasta linie politica, cetatenii americani vor continua sa fie ucisi in atentate. (...)

In al doilea rand, Obama ar fi putut continua coordonarea politicilor din Orientul Mijlociu (...) intr-un mod mai rational decat Administratia George W. Bush. In mod evident, a ales a doua varianta, care a necesitat diverse forme de corectitudine politica". (...)

In acest context, Obama a admis ca "islamul nu are nimic de-a face cu terorismul", explica The Intercept, incercand sa argumenteze ca exista totusi asocieri intre unele idei religioase si forme de nationalism.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...