Cum a pierdut Universitatea Harvard 1 miliard de dolari dupa ce a investit in rosii, zahar si eucalipt

Universitatea Harvard a pierdut 1 miliard de dolari cu investitii in resurse naturale, cum ar fi in productia de rosii, zahar si eucalipt, managerii fondurilor crezand ca pot administra riscuri pe care alte institutii de invatamant superior le-au evitat.

In urma cu sase ani, Jane Mendillo, pe atunci director de investitii la Harvard, a petrecut o saptamana in Brazilia, survoland cu avionul unele dintre fermele si padurile aflate in proprietatea universitatii, relateaza BusinessWeek.

In acel an, Harvard a inceput una dintre cele mai indraznete aventuri in strainatate: o investitie intr-un proiect agricol in nord-estul sarac al Braziliei. Acolo, muncitorii au inceput sa produca pasta de rosii, zahar si etanol, precum si energie, dupa procesarea culturilor. Profiturile, in teorie, ar fi putut sa le depaseasca pe cele obtinute din actiuni si obligatiuni si sa mentina cea mai bogata universitate din lume cu un pas inainte altor universitati.

Harvard a pariat pe ferma din Brazilia si a pierdut. Universitatea, care a investit cel putin 150 de milioane de dolari in proiectul respectiv, renunta la acesta, potrivit unor persoane apropiate situatiei. Proiectul a fost unul dintre motivele pentru care actualul director pentru investitii, Narv Narvekar, a revizuit in scadere valoarea portofoliului global de resurse naturale al universitatii cu 1,1 miliarde de dolari, la 2,9 miliarde de dolari.

Harvard, care administreaza active de 37,1 miliarde de dolari, a anuntat ca investitiile in resurse naturale au generat randamente ridicate, dar ca in prezent au "probleme semnificative". Actuali si fosti oficiali ai universitatii au refuzat sa comenteze.

Marea greseala facuta de Harvard

Harvard a facut multe greseli in ultimul deceniu, a aratat Thomas Gilbert, profesor de finante la Universitatea Washington, dar aproape toate se reduc la o singura eroare de calcul: convingerea ca managerii sai de fonduri, care au fost platiti cu 242 de milioane de dolari din 2010 pana in 2014, sunt mai inteligenti decat toti ceilalti si pot administra riscurile pe care aproape toate celelalte universitati le-au evitat.

"Au scapat de sub control. Cand administrezi bani din donatii este ingrozitor", a spus Gilbert.

Pe parcursul deceniului incheiat la 30 iunie 2017, Harvard a inregistrat un randament mediu anual al investitiilor de 4,4%, printre cele mai slabe intre universitatile importante. Cel mai mare randament a fost obtinut de MIT (7,6%), urmata de Columbia (7,3%), Princeton (7,1%) si Yale (6,6%), media fiind de 4,6%.

Harvard a fost in urma altor universitati si in cazul celei mai simple abordari, investitia intr-un fond care urmareste indicele pietei, formata din 60% actiuni si 40% obligatiuni, care i-a adus un randament anual de 6,4%. Unele dintre greselile de investitii ale Harvard au fost cronice.

Dupa pierderile grele suferite in urma crizei financiare din 2008, Mendillo a vandut participatii la fonduri private cu discounturi mari, inainte ca actiunile sa isi fi revenit. Succesorul ei, Stephen Blyth, a experimentat prin extinderea echipei de traderi cu actiuni a universitatii, inainte de a se retrage din cauza pierderilor de zeci de milioane de dolari. Blyth a demisionat in 2016.

Harvard a investit in cherestea in Romania

Dar poate ca nicio investitie nu a fost mai paguboasa pentru Harvard ca cele in resurse naturale. Universitatea a investit in culturi viticole din centrul Californiei, in paduri de tec din America Centrala, intr-o ferma de bumbac din Aystralia, intr-o plantatie de eucalipt din Uruguay si in cherestea in Romania. Universitatea a reevaluat si vandut o parte din investitiile respective, cum ar fi o parte din plantatia din Uruguay, catre compania de asigurari Liberty Mutual, anul trecut.

"Portofoliul de resurse naturale ar fi trebuit sa fie bijuteria coroanei. Dar s-a stiut ca isi asuma riscuri externe, care pot evolua in ambele sensuri", a spus Joshua Humphreys, presedinte la Croatan Institute, o organizatie nonprofit specializata in capitalismul sustenabil.

Aceste tipuri de investitii nu au fost intotdeauna perdante. Mendillo a obtinut profituri substantiale in anii '90, atunci cand a colaborat cu directorul de investitii al Harvard din perioada respectiva, Jack Meyer.

Harvard a obtinut profituri mari si cand a cumparat si vandut cherestea in Noua Zeelanda, in 2003. Cand Mendillo a revenit la Harvard dupa ce a administrat investitiile colegiului Wellesley, a incercat sa repete succesul respectiv. De aceasta data a considerat ca cheresteaua din SUA este scumpa. In schimb, Harvard a apelat la specialisti in investitiile in cherestea pentru a gasi oportunitati pe pietele emergente, pentru a profita de cererea in crestere pentru resursele naturale la nivel global, declara ea intr-un interviu acordat Bloomberg in 2012.

Pe parcursul a patru ani, directorul pentru investitii in resurse naturale a castigat 25 de milioane de dolari.

Mendillo a vazut aceste investitii ca plasamente pe termen lung, iar consiliul de administratie a fost de acord. "Resursele naturale sunt domeniul nostru favorit", a declarat ea in 2012, la o conferinta cu investitorii. La momentul respectiv, economia braziliana se dezvolta puternic, iar guvernul aloca bani pentru dezvoltarea regiunilor sarace si semi-aride din nord-estul tarii. Universitatea, in colaborare cu fondul privat de investitii din Brazilia, Gordian BioEnergy, a infiintat o companie numita Terracal Alimentos e Bioenergia, potrivit documentelor oficiale si persoanelor apropiate situatiei.

Terracal intentiona sa cheltuiasca peste 5 miliarde de reali brazilieni (1,5 miliarde dolari) in exploatari agricole. Primul proiect ar fi transformat terenurile din jurul orasului Guadalupe, de pe malul raului Parnaiba, cu ajutorul tehnologiilor moderne de irigare. In momentul in care Mendillo a demisionat, in 2014, economia din Brazilia incetinea, iar un scandal de coruptie la nivelul guvernului se agrava, speriind Harvard si alti investitori straini.

Strategia a fost insa profitabila pentru managerii de fonduri ai Harvard. Alvaro Aguirre, care a administrat investitiile in resurse naturale, a castigat 25 de milioane de dolari in patru ani, arata datele fiscale. Seful sau, Andrew Wiltshire, a obtinut 38 de milioane de dolari in cinci ani. Ambii au plecat intre timp de la Harvard. Mendillo a castigat intr-un singur an 13,8 milioane de dolari.

Narvekar, care a devenit director pentru investitii in 2016, a decis sa transfere majoritatea investitiilor universitatii sub administrarea unor manageri externi. In timp ce analizeaza inca reevaluarea in scadere a investitiilor in resurse naturale, el a indicat ca ar putea continua sa pastreze o parte, care au o valoare buna.

Concluzia este ca Harvard a obtinut unele succese importante cu investitiile in resurse naturale, dar universitatea a inceput sa aiba probleme atunci cand le-a extins la nivel global.

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...