Obama si Orientul Mijlociu - SUA, la cea mai mare schimbare politica

Presedintele american Barack Obama a tinut joi cel mai curajos discurs referitor la Orientul Mijlociu pe care l-a avut un lider de la Washington, anuntand nu numai o schimbare de politica externa in favoarea democratiei si a dezvoltarii, dar si sprijinind cauza mai multor populatii de acolo, chiar in dauna unor guverne cu care SUA sunt aliate.

Pe scurt, Obama a aratat ca America se indreapta spre o politica nu numai mai realista, si nu in sensul clasic, de putere, dar si mai atenta la oamenii din regiune, care vor democratie, insa nu una impusa din exterior. Noua orientare contrasteaza puternic cu cea a predecesorului sau, George W. Bush, care nu numai ca a sustinut dictatorii arabi si acapararea de teritorii palestiniene de catre Israel, dar a mai si incercat sa impuna democratia fortat in Orientul Mijlociu.

Cea mai surprinzatoare schimbare de pozitie a fost cea referitoare la Israel, cel mai important aliat al SUA, caruia presedintele american i-a transmis ca trebuie sa se retraga pe granitele din 1967. Cu alte cuvinte, sa renunte la importante parti din Cisiordania ocupata si din Ierusalimul de Est, unde sunt implantati sute de mii de colonisti evrei.

Obama face ordine in Orientul Mijlociu, Israelul se revolta

Cu toate astea, nu anunturile politice sunt cele care au dat cu adevarat consistenta discursului sau. Ca de obicei, a fost economia. Barack Obama a anuntat cel mai important program economic pentru a ajuta statele din regiune, pe care multi l-au comparat cu Planul Marshall, prin care Europa de Vest a fost repusa pe drumul spre democratie si prosperitate, dupa Al Doilea Razboi Mondial.

Schimbarea de politica a Americii tine de faptul ca nu se mai concentreaza pe lideri, ci tinteste mai jos, la masele de oameni care si-au afirmat forta in ultimul timp.

Fara democratie impusa

Discursul lui Barack Obama, care a vorbit in primul rand despre autodeterminarea oamenilor din aceasta regiune, e de fapt expresia a ceea ce administratia sa a pus deja in practica - eliminarea sprijinului pentru dictatorii aliati Americii, atunci cand se confrunta cu revolte populare. Asa cum a fost cazul in Tunisia, Egipt si Libia, unde America a cerut explicit plecarea dictatorilor de acolo.

Acum, Obama a criticat alti aliati, precum presedintele Yemenului, Abdullah Saleh, sau monarhia din Bahrain, si a lansat cea mai dura critica fata de regimul din Siria, sugerand ca presedintele de acolo trebuie sa inceapa o tranzitie a puterii si acuzand regimul de crime.

Nimic nu a surprins insa mai mult decat contra puternica fata de politica guvernului israelian, aliatul sau principal, caruia i-a cerut sa renunte la principalul sau obiectiv - pastrarea de teritorii dincolo de granitele din 1967.

Doctrina lui Obama contrasteaza puternic cu cea a lui George W. Bush, care a dorit o impunere a democratiei din exterior, considerand ca popoarele de acolo o vor accepta.

Un plan Marshall

Discursul lui Obama ar fi avut un impact mai redus fara partea sa cea mai practica - anuntul unui impuls economic consistent pentru statele celei mai volatile regiuni din lume, semn ca viziunea sa e ca economia si bunastarea sunt cele care aduc securitate si democratie, nu forta sau aranjamentele politice tolerante cu tiranii care propun reforme de fatada.

Astfel, cea mai importanta tara araba, Egiptul, a fost iertata de un miliard de dolari datorie si va primi un miliard in imprumuturi. Intreaga regiune va putea accesa fonduri de peste 2 miliarde, iar un program de comert cu SUA si, probabil, alte tari dezvoltate va da un impuls mai mare dezvoltarii economice.

Mai mult, Obama a anuntat ca va cere grupului tarilor cele mai industrializate din lume - G-8, sa acorde un ajutor consistent regiunii, ceea ce inseamna ca sume uriase vor ajunge acolo.

Per total, discursul lui Obama nu poate fi considerat revolutionar, dar cu siguranta poate fi considerat curajos si mai ales semnifica faptul ca SUA se adapteaza in sfarsit noilor realitati ale Orientului Mijlociu.

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...