Sa ne temem de anul 2016

In emisiunea "Jocuri de putere" din data de 11 ianuarie 2016, moderata de domnul Rares Bogdan, am afirmat ca din punct de vedere al evolutiei relatiilor internationale anul 2016 va fi mai prost decat 2015. Iata si argumentele.

In primul rand, tendinta generala de evolutie in sistemul international este spre dezordine si instabilitate. Volatilitatea politica si economica a sistemului international este prea mare, el putand trece pe neasteptate de la starea de pace la cea de criza sau razboi. Vechea ordine internationala, liberala, este diluata sau contestata.

In al doilea rand, in 2016 nu se intrezareste nicio rezolvare a marilor probleme internationale: razboiul din estul Ucrainei, razboiul din Siria, refugiatii, relatiile tensionate cu Rusia, Statul Islamic, dezvoltarea economica, prabusirea regiunii Orientului Mijlociu etc.

Dimpotriva, constatam o agravare si chiar o sporire a numarului lor, daca prognozele economice defavorabile Chinei se vor confirma si ne vom confrunta cu o noua criza economica globala sau cu un eventual conflict direct intre Arabia Saudita si Iran.

Si, in fine, 2016 va fi negativ influentat de un leadership politic slabit, in special la nivelul Occidentului, din cauza finalului de presedentie in SUA si eventual a declinului public al doamnei cancelar Angela Merkel.

Cresterea dezordinii si instabilitatii internationale este cauzata si de lipsa hegemonului de pana acum. Cu bunele si relele sale, acesta totusi asigura un plus de ordine in sistem.

In ultimii ani de mandat al presedintelui Obama, din lipsa de buget, SUA au demisionat din postul de ordonator sef al sistemului global, lasand politica mondiala pe pilot automat.

In anul 2016 dezordinea internationala va fi mai mare decat in 2015.

In ultimii ani, tendinta generala in evolutia relatiilor internationale a fost de crestere a dezordinii internationale, vechea ordine internationala, liberala, construita dupa victoria Occidentului in Razboiul Rece find diluata si contestata.

Dezvoltarea economica impresionanta a statelor emergente, in special a celor grupate sub acronimul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud), a dus la dezoccidentalizarea globalizarii si la balansarea economica a Atlanticului de catre Pacific.

Dupa cinci sute de ani de domnie asupra sistemului international, Occidentul se vedea obligat sa imparta arena. Avand alta potenta economica si ca atare o mai mare incredere in puterile proprii, tari precum Rusia dar, la o scara mai mica, si China sau India au inceput sa conteste rolul dominant al Vestului, folosind in acest sens inclusiv forta militara.

Pentru Rusia, campania militara din Siria este a treia in ultimii sapte ani. Lipsita de soft power, Rusia compenseaza cu excesul de hard power.

Din 1990 pana in 2008, Romania si celelalte state vestice au fost in "vacanta", ani ai dezvoltarii economice si democratice, ai reformelor, ai stabilitatii si predictibilitatii, bucurandu-se de "sfarsitul istoriei", de o epoca a "optimismului", pentru a cita doar pe Francis Fukuyama si Gideon Raichman, doi cunoscuti specialisti.

In spiritul duratei lungi a istoriei, din 1990 pana in 2008 avem un ciclu istoric al stabilitatii si progresului.

Din pacate in 2008, anul razboiului din Georgia si al inceputului crizei economice, "vacanta se termina". Prin razboiul din Georgia, Rusia contesta deschis si militar ordinea europeana, regulile ei si rolul hegemonic al Occidentului.

Criza economica contesta Vestul din punct de vedere economic, pentru prima data fiind evident rolul tarilor neoccidentale in rezolvarea unei crize financiare globale. China si G 20, in ansamblul sau, au avut un rol hotarator in gestionarea cu bine a aspectelor financiare ale crizei.

Primul meu argument in a sustine ca anul 2016 va fi mai prost decat 2015 este legat de aceasta macro-tendinta, de acest nou ciclu lung, inceput in 2008, al dezordinii, dar si al tranzitiei spre o noua ordine internationala.

De la un an la altul, dezordinea internationala a fost tot mai mare, noi si noi evolutii, multe din ele nedorite, sporind volatilitatea sistemului international.

In 2010 avem asa numita "primavara araba", inceputul prabusirii Orientului Mijlociu ca regiune. In 2011 incepe razboiul civil din Siria, dar si destructurarea Libiei prin caderea dictatorului Gaddafi.

In 2013 a inceput criza din Ucraina, de asemenea, cu implicatii majore asupra evolutiei sistemului international, in special din cauza anexarii ilegale a Crimeii prin folosirea fortei militare.

In 2014 a inceput razboiul din Ucraina, in paralel UE trebuind sa gestioneze criza euro si posibila prabusire economica a unui stat membru.

In fine, in caz ca masa nu era suficient de plina, 2015 a adus cu sine interventia militara a Rusiei in Siria si criza refugiatilor din Orientul Mijlociu, poate cea mai mare amenintare de pana acum la adresa ideii de solidaritate europeana si ca atare la adresa UE.

Anul 2015 se incheia apoteotic cu tensiuni mari intre Rusia si Turcia si cu pretul petrolului prabusit la 30 de dolari pe baril, semn al unei noi recesiuni economice.

La fel de apoteotic a inceput 2016. La data scrierii acestui articol, in zilele scurse de la inceputul acestui an, am inventariat mai multe evenimente majore, care vin si se adauga deja agendei internationale foarte complicate.

S-au prabusit bursele in China si, mai apoi, si in Occident. Arabia Saudita a intrerupt relatiile diplomatice cu Iranul, iar Coreea de Nord a amenintat din nou cu arma nucleara, de data asta sustinand ca si-au construit si bomba cu hidrogen. Iar Franta, Turcia, Germania sau Indonezia, din nou, s-au confruntat deja cu atentate teroriste.

Dupa doar doua saptamani de la inceputul anului, se simte deja oboseala cancelariilor internationale si ingrijorarea responsabililor de securitate nationala, care nu stiu cum sa mai faca briefingul de informare pentru beneficiarii lor, lista chestiunilor fierbinti fiind din ce in ce mai mare. Pe care sa o pui prima? Ce mai urmeaza?

Si, pe acest fundal de tensiune si ingrijorare, este posibil ca volatilitatea sistemului international sa fie accentuata de incapacitatea unora dintre principalii lideri politici ai lumii de a lua mari decizii, fie din cauza campaniei electorale, fie luptelor politice interne.

Presedintele Barack Obama a intrat in ultimul sau an de mandat, fiind mult mai mult preocupat de problemele interne ale SUA sau de mostenirea sa politica. Este putin probabil ca in 2016 sa fie dispus sa riste sau sa-si asume vreo decizie curajoasa. America va reactiona amplu doar daca va fi atacata direct, altfel va fi moderata in actiune.

In Germania, doamna cancelar Angela Merkel este din ce in ce mai contestata, pe drept sau nedrept. Politicienii germani nu traverseaza o perioada de mare intelepciune politica, confruntandu-se si ei cu tentatia demagogiei si a populismului. Prin atitudinea sa, prin actiunea sa politica, doamna cancelar Merkel a salvat UE, eficienta si coerenta ei.

Fara credibilitatea sa interna si fara autoritatea sa, cetateanul german nu ar fi acceptat niciodata sa plateasca pentru salvarea economiei grecesti si a celei europene sau sa suporte costurile sanctiunilor impuse Rusiei, Germania pierzand o parte din accesul sau pe piata rusa.

Dupa un presedinte american inevitabil slabit de apropierea alegerilor, o UE fara directie ar slabi si mai mult ansamblul statelor occidentale.

Nicio alta personalitate politica europeana nu poate indeplini in acest moment rolul de lider politic de facto al UE.

Premierul David Cameron vine dintr-o tara care nu este suficient de mult interesanta de viitorul UE si ca atare nu ar avea credibilitate, iar presedintele Hollande este prea apropiat de Rusia.

Iata deci de ce ma tem ca anul 2016 va fi mai prost decat 2015. Sa ne pregatim! Pas cu pas!

Iulian Fota este fost consilier prezidential pe probleme de securitate.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

În țările baltice cresc temerile că Putin ar putea testa hotărârea NATO prin provocări sau atacuri. Scenariile vehiculate

Sute de buncăre fortificate vor fi construite ca parte a unei noi linii defensive menite să protejeze statele baltice - și, astfel, întreaga alianță de apărare occidentală - de un atac...

Ucraina anunță că a cheltuit 4 miliarde de dolari pe armament, pe fondul întârzierii ajutorului aliaților. „Consecinţe negative pentru buget” FOTO

Ministrul de finanţe ucrainean, Serghei Marcenko, a anunțat că Ucraina a cheltuit 4 miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament, în încercarea de a compensa deficitul de arme şi...