Cu fata la alegatori: Ion M. Ioniță, despre un posibil USL 2.0 după alegerile din 9 iunie: „Depinde de scorul pe care îl va înregistra această alianța”

Ce-i motiveaza pe lupii singuratici sa puna la cale atentate? Are vreun rol presa in inmultirea atacurilor?

Marti, 09 August 2016, ora 15:42
6760 citiri
Ce-i motiveaza pe lupii singuratici sa puna la cale atentate? Are vreun rol presa in inmultirea atacurilor?
Foto: Arhiva Hepta.ro

Nimeni nu poate nega ca numarul atacurilor din ultima vreme a crescut (vezi atacul de la Nisa, cel de la mall din Germania, cel din biserica, in Franta etc.). Nici macar nu e vorba in toate cazurile despre autori radicalizati, adepti ai Statului Islamic.

A existat cel putin un caz in care autorul a recunoscut ca s-a inspirat din atacuri mai vechi (autorul impuscaturilor de la mall, din Munchen, care admite ca l-a copiat pe Anders Behring Breivik, cel care a ucis oameni in masa in Norvegia, in 2011, fara nicio legatura cu jihadistii).

Ziare.com a stat de vorba cu George Chiriacescu, psiholog clinician si psihoterapeut adlerian (www.animaetanimus.ro), pentru a afla in ce masura se inspira atacatorii unii de la altii, daca e vorba despre atacuri copiate si de ce ar alege cineva sa copieze un vechi atac.

Potrivit specialistului, desi situatia e noua pentru Europa si pare desprinsa din filmele de Hollywood, astfel de atacuri au mai avut loc in SUA si alte parti ale lumii. "Exista atacuri sau crime inspirate de unele mai vechi, crime la indigo. Acest fenomen are si un nume specific: copycat crime", ne-a explicat George Chiriacescu.

"Motivele pentru care cineva ar copia un atac mai vechi pot fi multiple: nevoia de a atinge acelasi nivel de glorie pe care l-a avut si cel copiat, aderarea la aceleasi idealuri, o filosofie comuna, garantarea succesului actiunii (prin inglobarea know-how-ului).

Cazurile petrecute in aceasta vara in Europa sunt eterogene. Pe langa atacurile teroriste de amploare, organizate 'profesionist', sunt si atacuri care par rezultatul unui raptus emotional al unor indivizi ce au acumulat diferite tensiuni si frustrari, pe fondul unui psihic instabil (nu este de neglijat ca o parte dintre atacurile din ultima perioada au fost facute de catre adolescenti de pana in 20 de ani).

Aceste atacuri sunt caracterizate de generarea unui numar mic de decese si raniri, dar cu impact puternic asupra comunitatilor in care se produc si care, pe fondul celorlalte evenimete, pun in miscare intregul aparat antiterorist al unui stat", puncteaza psihoterapeutul.

Presa e de vina?

Sa aiba, oare, presa un rol in propagarea acestui fenomen? Fara indoiala, raspunsul e afirmativ. "Este important ca presa sa relateze evenimentele ce au impact asupra 'vietii cetatii'. Teoria conform careia presa nu ar trebui sa mai prezinte asemenea subiecte este exagerata.

Societatea romaneasca a fost ferita zeci de ani de asemenea subiecte (ma refer la subiectele ce au tema violenta), dar acest lucru nu a ajutat la nimic. Ele tot au existat, iar cetatenii, chiar daca nu primeau informatii oficial, incercau sa se tina la curent cu marile evenimente si posibilele pericole prin canale informale.

O cunoastere a pericolelor ce pot aparea creste sansele de adaptare a membrilor societatii la acestea si intensificarea masurilor personale de siguranta", sustine George Chriacescu.

Erou negativ, dar tot erou

Totusi, exista un pericol, acela ca presa sa transforme anumiti indivizi in eroi prin mediatizare excesiva, afirma psihoterapeutul.

Prin urmare, este necesar un ton moderat si, probabil, o limitare a discutiilor despre indivizi, dezbaterile putand sa aiba ca tema fenomenul si nu individul, afirma specialistul, punctand ca "imaginea unui individ, fie el chiar criminal, difuzata trei zile la televizor sau pe prima pagina a ziarelor si siteurilor de stiri nu face decat sa il transforme pe acesta intr-un erou, unul negativ, dar tot erou".

Cat despre inmultirea cazurilor, aceasta "este posibil sa fie generata si de presiunea ce apare de la prezentarea intensiva in mass-media a situatiilor de acest fel, presiune care poate duce la accelerarea ritmului cu care se decompenseaza anumiti indivizi din randul celor cu afectiuni psihice grave, la extrem, generand un efect de bulgare de zapada".

Cum ajunge cineva terorist

Am vrut sa stim, concret, ce fel de indivizi pot ajunge sa puna la cale astfel de atacuri, insa un raspuns simplu nu exista.

"In psihologia adleriana se vorbeste despre nevoia general umana de a creste de la o stare simtita ca minus la una simtita drept plus. Viata este vazuta drept o lupta de compensare, de depasire a sentimentelor de inferioritate.

Daca aceasta lupta se da pe fondul unui interes social bine dezvoltat si antrenat, are ca efect cresterea valorii individului si a mediului social in care acesta activeaza.

In situatiile in care interesul social nu exista sau este foarte slab dezvoltat, indivizii vor supra-compensa sentimentele de inferioritate prin comportamente antisociale, violente, chiar aberante din perspectiva bunului simt comun, apeland la un mecanism destul de simplu si, din pacate, des uzitat - acela de a-si castiga sentimentul de superioritate prin punerea 'la pamant' a celor din jur, prin jignirea acestora, prin batjocorirea valorilor si simbolurile acestora.

Escaladand pe aceasta directie se poate ajunge la terorizarea lor sau la suprimarea vietii acestora", explica el.

Fondatorii psihologiei individuale, A. Adler si R. Dreikus, vorbeau in lucrarile lor despre cautarea unui echilibru intre diferitele aspecte ale vietii, denumite sarcini ale vietii. Acestea sunt sarcina muncii, sarcina intimitatii si a vietii de familie, sarcina prieteniei si a vietii sociale, sarcina EU-lui (relatia cu sinele) si sarcina spiritualitatii (aici poate fi vorba despre credinta religioasa, dar si despre orice altceva considera individul ca facand parte din viata sa spirituala).

Absenta acestui echilibru si a curajului de a infrunta temele care activeza sau adancesc sentimentele de inferioritate ale individului duce la o implicare exagerata in celelate sarcini. Asa apar workaholicii, erotomanii, fundamentalistii, mai explica George Chiriacescu pentru Ziare.com.

Potrivit psihologului, cel mai probabil, in situatia atacurilor teroriste cu fond religios, este vorba de o supracompensare pe sarcina spirituala a celor implicati. In situatiile acestea, sentimentul social, empatia, chiar instinctul de conservare, pare ca sunt abolite.

"Cu un orizont al constiintei ingustat, individul actioneaza in baza unor cognitii aberante, ce nu au legatura cu bunul simt comun, bazate exclusiv pe logica sa privata, urmarind un tel ce are sens doar pentru el sau pentru grupul din care face parte", explica psihologul.

Daca ne referim la atacurile recente din Germania si Anglia, nu se poate sa nu observam ca acestea au drept autori adolescenti baieti, cu varste cuprinse intre 17 si 19 ani.

"Acest aspect nu este unul de neglijat - baietii, din punct de vedere afectiv, sunt ignorati indiferent de mediul cultural in care se formeaza. Situatiile in care se intampla altfel sunt exceptii.

Sa fii dur, sa fii puternic, sa nu arati slabiciune, sa te descurci, toate acestea pun o mare presiune pe umerii baietilor si lasa loc formarii unor convingeri de baza ce pot fi usor speculate sau manipulate.

Din pacate, majoritatea baietilor si barbatilor sunt analfabeti, din punct de vedere emotional", puncteaza psihologul.

Ne putem intreba, pe buna dreptate, daca autorii acestor atacuri in care ei insisi sfarsesc isi doresc moartea lor sau pe a altora. Si de aceasta data raspunsul e unul complex: "Cred ca moartea este vazuta ca pretul ce trebuie platit pentru atingerea scopului propus si nu este scopul in sine.

Cand vorbim despre educatia copiilor si paretaj in psihologia individula, urmarim o serie de scopuri negative ce pot aparea in comportamentele celor mici. Aceste comportamente sunt cautarea atentiei, cautarea puterii, a razbunarii sau asumarea unei pozitii de inferioritate. Toate aceste comportamente, nerezolvate in perioada de formare a personalitatii, il insotesc pe individ pe tot parcursul vietii acestuia.

De exemplu, cautarea razbunarii, vazuta ca mod de viata, poate transforma existenta individului intr-un razboi fara sfarsit.

Cautarea superioritatii se va face numai prin atacarea celor din jur. De cele mai multe ori, aceste lupte se poarta la nivel psihologic, dar pe un fond instabil si, prin 'cultivarea' atenta de catre terti a anumitor idei, se pot modifica radical comportamentele, acestea devenind unele violente, in plan concret".

Revenind la posibila motivatie a celor din spatele atacurilor, psihoterapeutul George Chiriacescu remarca faptul ca, in cazul autorilor, o recompensa personala, materiala nu exista, insa poate fi vorba despre "bucuria razbunarii".

"Cele mai multe dintre atacuri sunt facute fie de atentatori sinucigasi, fie de persoane ce se expun direct focului fortelor de ordine si astfel sunt si ei ucisi (si asta este tot forma de sinucidere). O recompensa personala, materiala nu exista. Poate exista una moral spirituala, sacrificarea pentru o cauza sau o 'bucurie' a razbunarii.

De la momentul 9/11 se tot poarta discutii despre motivatia ce sta in spatele actiunilor acestor oameni. Majoritatea discutiilor se opresc la motivatia religioasa. Nu cred ca lucrurile sunt asa de usor de transat. Islamul, precum si crestinismul, considera sinuciderea drept un pacat capital.

Pornind de la acest fapt, se pare ca teroristii care mor in numele islamului, chiar prin sinucidere, nu isi vad gestul drept un act sinucigas.

Este evidenta existenta la nivel mondial a unui climat social propice pentru dezvoltarea si perpetuarea acestei stari de fapt. Greu de tolerat ar fi ideea conform careia cei direct implicati, nu cei ce conduc din umbra aceste operatiuni, in fapt, nu au niciun motiv.

In cazul celorlalte atacuri, unde o problema evident psihica este prezenta, motivatia este legata de tulburarea existenta si difera de la caz la caz", mai explica psihoterapeutul.

Am devenit paranoici?

Gresim noi, atunci, oare, cand refuzam sa mai participam (unii dintre noi) la evenimente publice care au loc in strada (asa cum sunt focurile de artificii)? Sau ca ne dam doi posi inapoi cand vedem pe cineva cu un rucsac sau un carucior in imediata vecinatate? Este gresit un astfel de comportament, se poate vorbi de o paranoia generalizata?

Raspunsul psihologului ne linisteste cumva, dar acesta atrage atentia ca insasi anularea vietii sociale de teama face ca scopul gruparilor teroriste sa fie atins: "Spiritul de conservare face parte din noi toti, groaza de aceste atentate este sporita si de faptul ca cei ce le provoaca isi anuleaza acest instinct, lucru care este perceput ca fiind fara sens de catre marea majoritate.

Este important sa te feresti de situatii care iti pot pune viata in pericol. Totusi, o anulare a vietii sociale si o teama constanta a membrilor acestora fac ca scopurile atacurilor sa fie atinse".

Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#teroristi profil, #motivatie teroristi atentate, #lupi singuratici profil psiholog, #autori atentate Europa psiholog, #prihoterapeut George Chriacescu , #atac Nisa