Dreptul de a ramane noi insine (Opinii)

Atentatele de la Paris au deschis o dezbatere aprinsa despre limitele libertatii de exprimare.

Cu alte cuvinte, nu cumva caricaturistii francezi au abuzat de acest drept si in felul acesta au provocat reactia violenta impotriva lor? Este necesara asadar o autocenzura pentru a nu leza sensibilitatile altora?

Din start, cred ca trebuie spus ca nici sa fi fost vorba despre un abuz al libertatii de exprimare, reactia de o violenta extrema nu se justifica. Scuza, circumstanta atenuanta a provocarii, functioneaza daca exista o proportionalitate intre abuz si replica. Vorba unui caricaturist roman, o foaie nu taie gatul. Nimic nu cred ca poate justifica asasinatul si eu una am unele indoieli ca acesta a si fost scopul real al executiilor de la Charlie Hebdo.

Dar revenind la chestiunea libertatii de exprimare, eu nu fac parte din categoria celor care considera ca ea este fara nicio limita, ca poti spune orice, oricand, despre oricine, in orice conditii. Eu cred ca libertatea de exprimare nu poate sa fie exercitata abuziv si ca ea trebuie sa aiba limite clare.

Dar, dupa cum nici libertatea de exprimare nu poate sa fie arbitrara, nici limitele ei nu pot fi arbitrare. Limita cade acolo unde o impune legea. Ea este singura care poate trasa limitele obiective ale libertatii de exprimare si stabileste unde incepe abuzul.

Daca jurnalistii francezi de la Charlie Hebdo au abuzat de libertatea de exprimare prin publicarea caricaturilor cu Mohamed putea stabili numai justitia din tara unde ele au fost publicate, adica Franta, dupa legea locului.

Cat timp justitia franceza nu a constatat o ilegalitate in exercitarea dreptului de libera exprimare al celor de la Charlie Hebdo, abuzul nu exista.

Veti spune poate ca nu este vorba despre o lezare a drepturilor legale, ci a sensibilitatii, a emotiei religioase. Din acest punct de vedere cred ca elementul de raportare este cultura, mentalitatea locului. In Franta, unde acele caricaturi au fost publicate, unde exista o cultura, o traditie a liberei exprimari foarte largi, a tolerantei si respectului pentru opinia celuilalt, asemenea sensibilitati sunt demult depasite, cu atat mai mult cu cat discutam despre o revista de satira. Aceasta este cultura occidentala.

Musulmanii care traiesc in Franta, in aceasta cultura occidentala, cred ca au de ales intre a se adapta sau a pleca. Nu poti sa vii intr-un loc, intr-o alta cultura, in alt tip de civilizatie si sa incerci sa o impui pe a ta. Nu esti de acord cu ea, nu ii intelegi sau nu ii poti impartasi valorile, o abandonezi.

Lumea e larga si nimeni nu e tinut cu forta niciunde. Asa functioneaza si in sisteme micro si in sisteme macro. Daca vii in casa mea, ori iti place asa cum e, ori pleci, dar nu incepi sa schimbi zugraveala, draperiile si mobila.

Daca tu nu ai voie sa mananci carne de porc, nu o cumperi, dar nici nu dai foc magazinului in care ea este vanduta.

Daca functionam pe logica abandonarii propriilor valori pentru a nu leza sensibilitatile celor straini de ea, ar insemna ca in curand in Franta sa fie introdus valul musulman obligatoriu pentru femei. Si va intreb, in tarile majoritar musulmane s-ar face vreo concesie de dragul valorilor occidentale, pentru a nu leza sentimentele si perceptiile occidentalilor? Nu cred.

Si mai e ceva. Revista Charlie Hebdo nu era lectura obligatorie in Franta. Si nici caricaturile nu au fost lipite pe zidurile moscheilor. Cine nu vrea sa vada asa ceva, cine se simte lezat, nu cumpara revista, nu se uita, nu-l intereseaza.

Imi aduc aminte ca in urma cu cativa ani, in Saptamana Patimilor, o revista de satira din Romania folosea pe prima pagina imaginea Cinei de taina, dar captele lui Isus si ale ucenicilor erau inlocuite cu ale unor politicieni si insotite de dialogurile specifice. Stiu ca unii credinciosi nu au gustat gluma, au considerat-o nepotriva. Dar si-au spus opinia, eventual nu au mai cumparat respectiva revista si gata.

Este firesc ca francezii sa vrea sa isi conserve modul de viata, mentalitatile, cultura in cel mai larg sens, fara a fi in pericol de a fi ucisi pentru asta. Nu cred ca sensibilitati care tin de cultura si religie pot limita libertatea de exprimare, pentru ca ele sunt relative, tin de perceptii, strict de subiectivism si orice limita poate reprezenta ea insasi lezarea sensibilitatilor celor pentru care libertatea de exprimare este o valoare suprema.

Asadar, revin la ce am spus, singura limita poate fi legea. Dincolo de ea, cine nu suporta un anumit tip de civilizatie nu e obligat sa ramana in ea.

Liderul PSD îi răspunde lui Clotilde Armand: ”Să-și ia un avocat bun”

Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat joi, 25 aprilie, la declaraţiile primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, transmiţându-i acesteia să îşi ia un avocat bun pentru că ”a încălcat...

Nicușor Dan îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...