Europa si atentatul terorist de la Paris. De la criza la razboi?

Pana la recentele si tragicele atentate teroriste de la Paris, din perspectiva securitatii nationale cuvantul cheie in Europa a fost "criza".

Rand pe rand UE a trebuit sa gestioneze criza financiar-bancara, criza euro, criza greaca sau criza refugiatilor. Anexarea ilegala a Crimeii de catre Rusia a pus Europa tot intr-o situatie de criza.

Dupa ce Rusia a folosit forta militara impotriva Ucrainei, Polonia a invocat articolul 4 al Tratatului de la Washington, solicitand consultari si apoi o reactie a Aliantei. In urma discutiilor derulate la Bruxelles, NATO a hotarat sa mareasca nivelul de atentie, hotarand trecerea la faza a doua, evaluarea situatiei, conform procedurilor standard referitoare la gestionarea unei crize internationale.

Astazi, cuvantul cheie in Europa este "razboi", atacul terorist de la Paris aruncandu-ne intr-o posibila situatie de razboi, de razboi impotriva terorismului jihadist si a fundamentalismului islamic.

Presedintele Frantei a declarat deja oficial, in fata camerelor reunite ale parlamentului francez, ca Franta se afla in razboi, in razboi cu ISIL, scopul final fiind "distrugerea fara mila a ISIL".

Tot despre razboi a vorbit si papa Francisc cand s-a referit la posibilitatea declansarii celui de-al treilea razboi mondial, avertisment care trebuie adaugat apelului sau la pace din timpul sesiunii Adunarii generale a ONU din septembrie 2015.

Consecintele acestei situatii reverbereaza deja puternic in toata lumea occidentala si nu numai. Actul terorist de la Paris va ramane un reper cronologic in istoria post Razboi Rece a Occidentului. Iata argumentele.

Atentatul de la Paris este al patrulea dintr-un sir ce mai include doborarea avionului rusesc, in Sinai, atentatul din Turcia si atentatul de la Beirut impotriva Hezzbolah. Toate cele patru atentate atesta capacitatea crescuta de actiune a ISIL in afara Siriei, unii comentatori vorbind de "globalizarea ISIL".

In plus ele au specific diferit, ceea ce confirma o data in plus noile capacitati organizatorice si logistice ale teroristilor de la ISIL.

Prin amploare si mai ales prin numarul mare de victime, atentatul de la Paris va deveni argumentul numarul 1 pentru a credita ideea ca nu numai Franta este in razboi cu ISIL, ci intreaga Europa. De altfel, el are caracteristicile unui eveniment pan-european, in planificarea, pregatirea si executarea lui intervenind actiuni si evenimente petrecute in mai multe tari: Belgia, Muntenegru, Germania, Austria, Serbia, Grecia.

In plus, marea majoritate a celor implicati sunt "europeni" prin cetatenia lor, doar unul din 7 fiind venit cu actualul val de refugiati.

Dincolo de dezbaterile publice, un lucru este clar. In Occident, vechea lupta impotriva totalitarismelor, cea care a si dus la doua razboaie mondiale si unul rece, este inlocuita de lupta impotriva fundamentalismelor religioase, in special impotriva terorismului jihadist.

In plus, pe langa mai vechea preocupare legata de prosperitatea cetateanului european revin puternic pe agenda europeana ingrijorarile legate de securitatea cetatenilor nostri. Odata cu agresiunea Rusiei asupra Georgiei si Ucrainei si problematica terorismului, asistam la revenirea puternica a conceptului clasic de securitate, cu puternica componenta militara, dominant inainte de 1989.

Atacurile de la Paris demonstreaza o data in plus ca "vacanta s-a terminat" si ca ne confruntam din ce in ce mai mult cu consecintele unei dezordini globale, sistemica, dezordine pe care am tratat-o in mai multe randuri in prelegerile mele din ultimii ani de la Colegiul National de Aparare.

Orientul Mijlociu este deja o "regiune falimentara", un salt in rau, o amplificare comparativ cu notiunea de "tara falimentara".

Instabilitatea si teroarea bat la portile Europei, ajutate de mecanisme ale globalizarii precum tehnologia.

Atentatul de la Paris demonstreaza ce inseamna sa ai un focar de instabilitate in jurul granitelor tale, o zona lipsita de buna guvernare, spatiu protector pentru tot felul de radicali si fundamentalisti care vor sa te pedepsesca, inclusiv sa te omoare pentru ceea ce esti, pentru felul tau de a fi.

Este un lucru binecunoscut ca fundamentalistii islamici reproseaza Occidentului exportul de valori occidentale, cel mai deranjant lucru pentru ei fiind egalitatea femeilor cu barbatii, pe care, pe buna dreptate, noi in Vest o consideram caracteristica de civilizatie superioara.

ISIL este mai barbar, mai periculos si mai bine organizat ca oricand pentru ca are la dispozitie terioriul ocupat si controlat al Siriei si Irakului, pentru a se consolida ca actor nestatal. Daca altadata ISIL isi declara obedienta fata de Al Qaida, astazi, prin amploarea atacurilor si prin complexitatea lor, eclipseaza oranizatia lui bin Laden.

Atacul terorist de la Paris, la fel ca si cel din 11 septembrie 2001, din SUA, nu sunt numai provocari la adresa celor doua state, ele reprezinta in egala masura sfidari la adresa intregii civilizatii occidentale.

Ambele au vizat lucruri importante pentru noi. In SUA au fost tintite simbolurile puterii, democratia, armata si prosperitatea Vestului. La Paris au dorit sa loveasca in felul nostru de a fi. In definitiv tuturor ne place sa mergem la restaurant, mai ales in weekend sau la concerte de muzica, inclusiv rock.

Atacul impotriva Frantei este in primul rand un atac impotriva intregii Europe, afirmatie care are in acest moment si o semnificatie politica si juridica, odata cu invocarea de catre Franta a articolului 42.7, clauza de solidaritate din Tratatul de la Lisabona.

Dar in egala masura atacul de la Paris este un atac la adresa lumii occidentale nefiind un accident ca prima tara care si-a afirmat public sprijinul pentru francezi a fost SUA.

Simbolurile vehiculate de presa occidentala sunt foarte puternice, in special acea fotografie publicata de Financial Times, care sugereaza o pata mare de sange ce se intinde de la Paris pana la New York, acoperind intreg Atlanticul de Nord sau semnul pacii, simbol al americanilor anilor '60, suprapus peste Turnul Effel. Francezii nu vor fi singuri in lupta lor.

Ce inseamna toate astea pentru o tara precum Romania? In primul rand, sa fim solidari cu Franta si cu lumea de care apartinem, cu Occidentul. Avem nevoie de o Romanie occidentala mai mult ca oricand.

In al doilea rand, pe planul politicii interne avem mai multe probleme grave pe care trebuie sa le gestionam rand pe rand: confuzia ideologica, deprofesionalizarea politicii romanesti, polarizarea sociala si transformarea romanilor din popor in populatie si nu in ultimul rand negativismul mass-media.

Dar asupra acestor probleme interne grave, ignorate in acest moment, ma voi pronunta in articolul urmator.

Iulian Fota este fost consilier prezidential pe probleme de securitate.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...