Padurea zombi de la Cernobil - copacii morti care refuza sa dispara

La aproape 30 de ani de la catastrofa de la Cernobil, oamenii de stiinta continua sa documenteze efectele stranii provocate de radiatii asupra florei si faunei din jurul centralei atomice ucrainene.

S-a vorbit despre pasari cu creierul mai mic, paianjeni de dimensiuni tot mai mari si fluturi tot mai mici, insa abia acum se vorbeste despre faptul ca frunzele si copacii morti din padurea de la Cernobil nu se descompun.

Acele microorganisme responsabile cu descompunerea - gandaci, microbi, ciuperci -, care se hranesc cu ramasitele organismelor moarte, lipsesc. Fara ele, carbonul, nitrogenul si alte elemente esentiale vietii raman blocate in cadavrele plantelor, scrie IFL Science.

Efectele contaminarii radioactive asupra descompunerii materialelor vegetale au ramas necunoscute pana acum.

Oamenii de stiinta care examineaza padurile din jurul Cernobilului au descoperit ca radiatiile au redus nivelul de pierdere a vegetatiei moarte.

Frunzele moarte de pe sol, ca si pinii morti din Padurea Rosie, nu se descompun, la trei decenii dupa accidentul nculear.

"In afara de cateva furnici, trunchiurile moarte erau neschimbate cand le-am observat noi. A fost socant, pentru ca in padurile langa care traiesc eu un copac cazut devine rumegus dupa un deceniu in care a stat la pamant", a explicat cercetatorul Timothy Mousseau, de la Universitatea South Carolina.

Mousseau si o echipa internationala condusa de Anders Pape Moller de la Universitatea Paris-Sud au decis sa ancheteze acumularea de deseuri vegetale - de doua-trei ori mai mare in zonele unde radiatiile au fost cele mai intense.

Echipa a prezis ca descompunerea va avea un ritm mai redus in cele mai contaminate locuri din cauza absentei sau densitatii reduse a nevertebratelor si microorganismelor din sol.

Pentru a testa aceasta teorie, cercetatorii au umplut 572 de sacose cu frunze moarte din patru specii - stejar, pin, artar si mesteacan - provenind din locuri necontaminate.

Sacosele au fost depuse in mijlocul vegetatie moarte in 20 de locuri din jurul Cernobilului in septembrie 2007, unde radiatiile variau in intensitate.

Toate sacosele au fost retrase un an mai tarziu, uscate si cantarite pentru a estima pierderea vegetala. Rezultatul studiului a fost publicat acum in revista Oecologia.

Oamenii de stiinta au descoperit ca pierderea era cu 40% mai redusa in cele mai contaminate locuri. In zonele fara contaminare, 70-90% din masa vegetala din sacose disparuse.

"Esenta rezultatelor noastre este ca radiatiile impiedica descompuerea masei vegetale de pe pamant", a explicat Mousseau.

Acesta a mai aratat ca acumularea de deseuri vegetale inseamna ca nutrientii nu se intorc in mod eficient in sol, ceea ce poate explica de ce copacii cresc mult mai incet in jurul Cernobilului.

Studiul vine intr-un moment in care Cernobilul este din nou in atentia lumii. Pe de o parte, un incendiu de proportii a izbucnit in padurile de langa Cernobil si norul de fum ameninta sa traverseze mai multe tari europene.

Pe de alta parte, expira durata de viata a sarcofagului ce protejeaza ramasitele centralei avariate si puterile lumii se straduiesc sa stranga banii necesari terminarii unui nou sarcofag.

Statele grupate in G7 vor sa termine noul sarcofag ce acopera centrala atomica avariata de la Cernobil pana in noiembrie 2017.

Incendiu puternic langa centrala de la Cernobil: Au crescut emisiile radioactive? E Romania in pericol?

In acelasi timp, Ministrul roman al Mediului, Gratiela Gavrilescu, a declarat, miercuri, ca fumul degajat de incendiul de la Cernobil nu va ajunge in Romania, in urmatoarele 72 de ore.

La Cernobil a izbucnit un incendiu in padurea din zona interzisa din jurul centralei nucleare.

Focul s-a raspandit pe o suprafata de 400 de hectare, insa in noaptea de marti spre miercuri pompierii ucraineni au reusit sa-l aduca sub control.

Incendiu puternic la Cernobil, langa centrala nucleara (Foto)

Guvernul ucrainean a dat asigurari ca, in pofida faptului ca situatia a fost grava si incendiul se indrepta spre centrala atomica, nivelul radiatiilor nu s-a modificat in zona.

Pentru ca incendiile de padure sunt in general un fenomen specific sfarsitului verii, autoritatile banuiesc ca ar fi vorba de o mana criminala care a pus focul, din motive deocamdata ramase necunoscute.

La 26 aprilie 1986 a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria lumii, in apopiere de granita Ucrainei cu Belarusul.

Unul din reactoarele centralei a explodat si s-au scurs materiale radioactive ce au provocat moartea a mii de persoane in lunile si anii ce au urmat.

Un sarcofag improvizat a fost construit in primele sase luni dupa explozie, pentru a evita scurgerea de noi radiatii. Sarcofagul trebuia sa reziste numai maximum 30 de ani si i s-au reparat deja crapaturile.

In prezent se construieste un nou sarcofag, de forma convexa, deasupra sarcofagului initial.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...