Cand doi se bat, China castiga

In orice colt de lume in care oamenii au acces la un buletin de stiri opinia publica este de acord cu un lucru: americanii vor sa domine lumea si pornesc razboaie pentru resurse care sa le satisfaca setea de putere.

Ei spun ca o fac pentru a raspandi valorile democratiei in zonele mai nefericite, insa naivitatea oamenilor de rand a disparut cu mult inaintea idealismului liderilor lumii. Dar daca e adevarat si ei chiar s-au dus sa moara in cealalta parte a lumii pentru libertatea altora?

E greu de crezut o asemenea varianta, dar realitatea complicata si prea putin cunoscuta din Afganistan pare sa o confirme. Sau cel putin infirma goana dupa resurse.

In timp ce Coalitia a pierdut aproape 1500 de soldati in luptele cu talibanii, iar Casa Alba cauta metode sa mai trimita cateva zeci de mii de americani si zeci de miliarde de dolari, castigatoarea este, ca si in alte situatii din care restul lumii nu stie cum sa iasa, China.

Chinezii au avut din nou o alta viziune fata de cea a Occidentului si o metoda diferita de a o pune in practica. Daca americanii si partenerii lor din NATO bombardeaza si ii intorc pe civili impotriva lor incercand sa curete Afganistanul de extremisti si sa asigure o stabilitate, China loveste direct in motivul care duce la aparitia permanenta a unor noi extremisti: saracia.

Companiile chineze au pus ochii pe ultimele zacaminte neatinse de cupru, fier, aur sau uraniu din Afganistan, dar viziunea lor implica infrastructura, industrie, conducte care sa le furnizeze afganilor energie in orice colt al tarii si, cel mai important, locuri de munca. In aceste conditii, profitul este cat se poate de legitim.

Locul in care China si-a pus in aplicare viziunea este regiunea Logar, la sud de Kabul, unde exista al doilea zacamant de cupru ca marime din lume. Descoperite in 1974, resursele de la Aynak au ramas neatinse de la invazia sovietica in 1979 si au fost ignorate de americani chiar daca se stie ca ar propulsa Afganistanul in primii 15 producatori de cupru la nivel mondial.

Chinezii au stiut de la inceput, insa, ce vor si ce este mai important. I-au curtat pe oficialii afgani inca din 2001, iar in 2007 au castigat in cele din urma drepturile de exploatare pentru 30 de ani ale celor aproximativ 13 milioane de tone de cupru care s-ar afla in subsolul afgan.

In ultimii doi ani, China Metallurgical Group Corp si Jiangxi Copper Corp au investit 4 miliarde de dolari pentru a pregati lucrarile si pentru a ridica un mic orasel al celor care vor lucra acolo. Cele doua companii estimeaza ca productia va incepe pana la sfarsitul anului 2011 si va fi de aproximativ 180.000 de tone de cupru pe an. Cantitatea va creste treptat la 320.000 de tone. Afganistanul va avea dreptul la jumatate din ea in timp ce restul va hrani cresterea economica a Chinei.

Afganii sunt incantati de strategia Chinei

Vestea ca resursele naturale ale unei tari pentru care soldatii americani isi pierd viata ii imbogatesc pe altii, i-a infuriat pe criticii razboiului si ai Casei Albe. In opinia lor, puterile emergente profita de strategia gresita a SUA ceea ce va duce in viitorul apropiat la pierderea definitiva a pozitiei dominante si a titlului de mare putere.

Afganii nu privesc atat de departe si sunt de alta parere. Nurzaman Stanikzai, care are o firma de constructii subcontractata de chinezi, le-a spus reporterilor de la NBC News ca americanii ar trebui sa porneasca si ei astfel de proiecte pentru ca doar asa vor ajuta Afganistanul.

"Instabilitatea din tara noastra se datoreaza lipsei locurilor de munca. Saracia este problema. Presedintele Obama nu ar trebui sa decida trimiterea de noi trupe. Daca Statele Unite vrea sa ajute, trebuie sa creeze locuri de munca si sa cheme investitori in tara noastra", a declarat omul de afaceri afgan.

Stanikzai a adaugat ca admira China pentru ca a venit sa investeasca in Afganistan si a respins atacurile celor care spun ca doar isi satisface apetitul de resurse naturale.

"Chinezii nu fac nimic ilegal. Au un contract cu guvernul afgan. Au de castigat, desigur, dar si noi. Noi nu avem indemanarea necesara, nici companiile si nici expertiza pentru a porni un astfel de proiect", le-a mai spus el jurnalistilor americani.

Spre deosebire de investitiile de pe continentul african, unde mana de lucru este adusa din China, cele mai multe locuri de munca de la mina Aynak sunt destinate afganilor. Potrivit contractului, in prima parte a proiectului o parte din muncitori si tehnicieni vor fi chinezi, dar muncitorilor afgani li se vor oferi cursuri de specializare astfel incat sa preia posturile care cer anumite aptitudini.

Oficialii de la Kabul estimeaza ca mina de cupru va aduce tarii sute de milioane de dolari, si va crea direct sau indirect 40.000 de locuri de munca.

Companiile chineze si-au luat in serios rolul asumat in Afganistan. Pe langa infrastructura de productie de la mina de cupru Aynak, care include o topitorie, o statie generatoare de energie electrica, o mina de carbune si un sistem de extragere a apei din sol, chinezii construiesc si drumuri, prima cale ferata a Afganistanului, case pentru afganii care vor lucra la mina, spitale si scoli.

De asemenea, doi dintre cei mai mari producatori chinezi de echipamente de telecomunicatii, Huawei si ZTE, au ajutat la construirea infrastructurii de telefonie mobila si internet in Kabul si alte regiuni din tara. Mai mult, in ultimii ani China s-a implicat in proiecte de irigare si de reconstruire a spitalelor in Kabul si Kandahar.

Este riscant, dar comunitatile locale ii sprijina

Investitiile nu sunt lipsite de riscuri, totusi. Mina se afla in regiunea Logar de langa Kabul, unde exista o puternica activitate a insurgentilor. 1500 de politisti afgani sunt detasati in perimetrul minei, iar militarii americani patruleaza, neoficial, prin apropiere.

Reporterii de la NBC News spun ca echipa lor a trecut prin doua filtre numai pana a ajuns la drumul care duce spre mina. Dealurile sunt impanzite de posturi de politie, iar intreaga zona este incercuita cu un zid urias din saci de nisip Hesco, special creati pentru protejarea trupelor in astfel de regiuni.

In 2004, 11 muncitori chinezi care lucrau la construirea unui drum intre Kabul si granita cu Tadjikistanul au fost omorati in somn de catre insurgenti. La vremea aceea, a fost atacul cu cele mai multe victime in randul strainilor de cand regimul taliban fusese inlaturat de la putere in 2001.

In astfel de conditii, oricat de profitabila ar fi o investitie pe termen lung in potentialul imens al Afganistanului, oamenii de afaceri ar fi destul de greu de convins sa vina aici chiar daca SUA ar adopta o astfel de strategie.

China are, insa, o anumita experienta in regiuni violente sau dificile datorita proiectelor dezvoltate in Africa, chiar daca Afganistanul este o provocare noua si pentru ei. Cea mai mare problema este ca nu negociaza decat cu guvernele centrale, iar in Afganistan, opozitia si gruparile locale joaca un rol destul de important.

Totusi, Nurzaman Stanikzai, omul de afaceri afgan care a stat de vorba cu jurnalistii de la NBC News este de parere ca mina Aynak nu este atat de amenintata pe cat s-ar crede. El precizeaza ca securitatea unui proiect depinde de suportul comunitatilor locale, iar exploatarea de cupru este sprijinita de toata lumea in regiune.

Poate chiar nu ii intereseaza

Nefiind un partener al NATO, China nu are niciun fel de trupe in Afganistan care sa ii protejeze interesele si investitiile. Astfel, in lipsa unui interes prea ridicat din partea celorlalte tari care participa cu trupe, SUA s-au vazut puse in situatia de a lupta in interesul altor mari puteri din Asia.

In timp ce strategia americanilor este de a stabiliza tara si de a se retrage, tari precum Rusia si India vor urma exemplul Chinei si vor profita de avantajul pozitiei geografice pentru a se imbogati de pe urma posibilitatilor nelimitate ale unei tari abia eliberate.

Robert D. Kaplan afirma intr-un articol din New York Times ca SUA se afla in situatia Imperiului Roman inainte de prabusire. Dupa ce a reinstaurat ordinea si a impus anumite valori ale civilizatiei, romanii s-au trezit ca alte puteri au profitat de acestea pentru a se ridica deasupra lor.

Dincolo de ce spun criticii Casei Albe, situatia resurselor din Afganistan pare cel mai bun argument ca americanii nu se afla acolo pentru a profita de ceva, ci doar pentru a-si pastra imaginea si pozitia dominanta in lume din punct de vedere militar.

O dovada in acest sens este criza de cupru prin care a trecut SUA in urma cu cativa ani. Asa ca in timp ce militarii americani luptau pentru stabilitatea unei tari cu rezerve uriase de cupru, iar chinezii faceau de cativa ani lobby la Kabul sa se ocupe de aceste resurse, monedele facute din cupru erau oprite la iesirea din SUA.

Din cauza pretului foarte mare pentru cupru si zinc de la sfarsitul anului 2006, fabricarea unei monede americane de un cent ajunsese sa coste doi centi, iar pentru cea de cinci centi se cheltuiau zece centi.

”Nu am ce să-mi reproșez”. Medicul Cătălin Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...