Pe 9 aprilie va avea loc, la Bruxelles, summit-ul UE-China, iar analistii economici se asteapta ca tonul Uniunii sa fie mai categoric, dupa ce Italia si-a anuntat saptamana trecuta intrarea in megaproiectul Belt and Road Initiative (BRI, sau Drumul Matasii).
Guvernul populist a semnat, cu ocazia vizitei presedintelui XI Jinping, 29 de contracte sau memorandumuri de intelegere, dintre care 10 se refera la proiecte economice cu o valoare de 2,5 miliarde de euro si un potential de inca 20 de miliarde de euro.
Suma in chestiunea italiana nu este impresionanta, dar semnalul si contextul au deranjat nu numai SUA, ci si Bruxelles-ul.
Italia devine prima tara G7 care participa la proiectul BRI, iar asta se intampla exact cand Europa incearca sa instituie un mecanism de verificare a investitiilor straine (tinta principala fiind China) si sa ajunga la o pozitie comuna fata de expansiunea coordonata de Beijing.
"Nu este o metoda buna sa discutam acorduri bilaterale privind noul Drum al Matasii", a spus presedintele Emmanuel Macron dupa reuniunea Consiliului European, care a avut loc tot la sfarsitul saptamanii trecute, iar Mark Rutte, premierul olandez, a fost chiar mai transant: "Sa nu fim naivi! Trebuie sa tineti cont de posibilitatea ca China, prin aceste politici, sa-si urmeze unele interese nationale. Asta poate fi o problema, dat fiind continutul acestor acorduri".
Temerea liderilor europeni este ca achizitiile chineze din UE nu sunt o simpla chestiune ce tine de afaceri, ci o strategie coordonata de Beijing. Interesul investitorilor chinezi pentru companii europene din domenii strategice a provocat suspiciunea ca ceea ce se urmareste, de fapt, este accesul la transferarea, fara nicio restrictie, a tehnologiei de ultima generatie sau cu dubla utilizare.
In ultimii 20 de ani, structura si provenienta investitiilor straine directe in UE s-au schimbat semnificativ, in special din directia economiilor emergente.
Investitiile din China au crescut de sase ori, cele din Brazilia de zece ori, iar investitiile din Rusia s-au dublat cel putin, vizand in ultima vreme sectoarele high-tech si de multe ori prin intermediul unor companii de stat sau cu legaturi guvernamentale.
Principalele evolutii ale investitiilor straine in UE, conform unui raport "fierbinte" (martie 2019) al Comisiei Europene:
Media anuala pentru 2014 si 2015 a urcat la 21 de miliarde dolari, iar in 2016 s-a atins nivelul record de 42 de miliarde de dolari.
Valoarea totala a investitiilor directe chineze, din 2000 si pana in al treilea trimestru din 2018 a fost de 181 de miliarde de dolari, conform unui raport recent al UE:
Din aceste investitii totale, mai mult de 60% - circa doua treimi (adica aproximativ 120 miliarde de dolari) au fost facute de companii in care statul chinez detine cel putin 20% din pachetul de actiuni si care adesea subventionate pentru a reusi sa atraga in portofoliul lor companii europene lidere pe piata lor.
Acelasi raport arata ca activele detinute, direct sau indirect, de statul chinez au crescut de 10 ori in patru ani, de la 16 miliarde de euro in 2012, la aproximativ 160 de miliarde in 2016.
Citeste mai multe despre UE, hipnotizata de banii Chinei: valoarea activelor chinezesti in Europa a crescut de 10 ori in 4 ani. Beijingul rade tot, Bruxelles-ul e spectator pe site-ul Curs de Guvernare.