Ziare.com

Drumul matasii, ignorat sau supra-apreciat?

de Petrisor Peiu, analist
Duminica, 17 Septembrie 2017, ora 07:26

   

Drumul matasii, ignorat sau supra-apreciat?
Petrisor Peiu
Inghesuita in Est de niste vecini inspaimantati de istoria si de dimensiunile sale, China realizeaza, cu meticulozitatea proprie unei puteri multi-milenare, o expansiune tulburatoare spre Vest.

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Aceasta expansiune poarta diverse denumiri (fie "One Belt One Road", fie "Belt and Road Initiative") si este, in esenta, un nou si modern drum al matasii, pe apa si pe uscat.

Aceasta miscare este principalul subiect pe agenda economica globala, incepand de la lansarea sa de catre presedintele Xi Jinping, in 2013.

Toate natiunile continentului euro-asiatic se raporteaza euforic la acest proiect si spera sa se aleaga cu ceva din el.



Initiativa, in sine, este gigantica: investitii (cu predilectie in infrastructura si energie) in valoare de 5 trilioane (5.000 de miliarde) de dolari americani, care sa pozitioneze China ca intaiul promotor al globalizarii. 5 trilioane de dolari inseamna, nici mai mult nici mai putin, decat aproape jumatate din PIB-ul nominal al gigantului asiatic (11 trilioane dolari)!

Numai ca aceasta suma imensa se va investi in urmatorii 32 de ani, finalizarea acestui plan urmand a se consemna la centenarul Republicii Populare (in 2049).

Practic, chinezii isi planuiesc sarbatorirea centenarului printr-un proiect care sa intreaca in grandoare Marele Zid. Privita din perspectiva timpului, suma respectiva ramane impresionanta, dar devine si credibila: de fapt, China va investi 1,5% din PIB in fiecare an (in medie) pentru un program investitional care sa duca marfurile chinezesti mai adanc intr-o piata care reprezinta trei sferturi din populatia lumii si aproape doua treimi din economia globala.

Iar o treime din suma se va investi chiar pe teritoriul chinez, caci noul drum al matasii va incepe in estul, indepartat dar bogat, al Chinei.

Peste 60 de state s-au alaturat Chinei in aceasta initiativa uriasa, sperand sa beneficieze cumva de uriasele investitii chinezesti.

Pilonii pe care se sprijina noul drum al matasii sunt patru:
  1. Un coridor de infrastructura, energie si telecomunicatii care va uni China si Pakistanul, estimat astazi la 50 de miliarde de dolari (1% din cei 5 trilioane);
  2. O cale ferata de mare viteza de 3.000 de km care sa lege China de Singapore;
  3. O retea uriasa de cale ferata, de 81.000 km, care sa lege piete uriase de produsele chinezesti (Europa, Federatia Rusa, Iran, Vietnam etc);
  4. Un sistem colosal de conducte de transport al gazelor, care sa traverseze Asia Centrala.

Uniunea Europeana cu cei peste 500 milioane de consumatori bogati ai sai (un sfert din piata mondiala, ca putere de cumparare) este tinta principala a expansiunii colosului asiatic; urmeaza Federatia Rusa, Iranul (80 milioane de consumatori), Pakistanul (aproape 200 milioane de consumatori) etc.

Europa Centrala si de Est (incluzand Romania) priveste cu un nedisimulat entuziasm noul drum al matasii, ca pe o mana cereasca, o alternativa de dezvoltare capabila sa completeze resursele UE.

Speranta de a pune banii chinezesti sa lucreze pentru dezvoltarea fostelor state socialiste este reala si este mare. Dar este si realista asteptarea acestor state?

Ei bine, in primul rand, China se vede nevoita sa isi finanteze singura acest program urias:
  • Japonia si Coreea de Sud participa simbolic la program, aflandu-se intr-o stare de neutralitate tensionata fata de statul comunist care finanteaza si sprijina amenintarea nucleara din Coreea de Nord;
  • statele occidentale sunt sceptice fata de planurile chinezesti;
  • cealalta super-putere emergenta asiatica, India, este alarmanta de realizarea coridorului sino-pakistanez.


Poate China sa finanteze acest program ambitios?

Greu de spus: investitiile chinezesti in afara granitelor au ajuns (dupa cresteri accelerate in ultimul deceniu) la un nivel de aproximativ 130 de miliarde de dolari anual, fiind inca sub nivelul investitiilor straine in China.

Cum vrea China sa finanteze aceste investitii? Printr-un fond special (Silk Road Fund), in care va pompa 40 de miliarde de dolari, prin Banca de Dezvoltare a Chinei si prin Eximbank (care finanteaza exporturile si achizitiile chinezesti de peste hotare) si prin doua noi banci internationale: AIIB (Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura, cu un capital de 100 de miliarde dolari si Noua Banca de Dezvoltare, cu un capital de 50 miliarde dolari).

Trebuie spus ca, frustrata de ponderea mica a votului propriu (sub 7%), in comparatie cu cea a votului american (peste 16%) din sistemul FMI, China a creat AIIB ca pe un instrument pe care il controleaza (detine peste 25% din sistemul de decizie).

Numai ca aceasta banca este inca mica (doar o treime din Banca Europeana de Investitii si jumatate din Banca Asiatica de Dezvoltare).

Un sfert din investitiile chinezesti in strainatate (35 miliarde dolari in 2016) merg catre Uniunea Europeana- impresionant! Numai ca 60% din acesti bani ajung in primele trei economii ale Uniunii (Germania, Marea Britanie si Franta) si inca 25-30% merg catre statele mediteraneene, pentru Europa de Est si Centrala ramanand doar ce pica de la masa bogatilor.

Din cele 8 miliarde dolari investite pana acum in regiune, Ungaria si-a tras partea leului (4 miliarde), iar Romania o urmeaza cu putin peste 1 miliard de dolari.

Au investit chinezii in infrastructura europeana? Da, dar nu in Est, ci in porturile Barcelona, Napoli si Pireu si in aeroporturile Manchester si Toulouse.

Romania are un mare minus pe relatia cu China

Romania participa la formatul "16+1", care asociaza China statelor foste socialiste, dar nu are semnat un parteneriat strategic cu China, spre deosebire de Polonia, Ungaria, Cehia si Serbia. Avem, in schimb, un parteneriat strategic cu Ungaria!

In 2013, Guvernul Ponta a semnat o intelegere cu guvernul chinez, care ar fi urmat sa aiba ca rezultat mari investitii chinezesti in Romania: reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, doua noi grupuri la termocentrala de la Deva, doua la cea de la Rovinari, un pod peste Dunare, un parc tehnologic, un parc eolian si un cartier de cateva mii de apartamente la Craiova. Niciuna dintre aceste investitii nu s-a inceput macar!

De ce? Pentru ca chinezii vor sa realizeze aceste investitii vanzandu-ne niste credite, mai "scumpe" decat banii europeni sau decat creditele date de institutiile europene.

Adica, noi, naivi, asteptam investitii chinezesti facute din motive politice, iar ei vor de fapt sa isi "vanda" propriii bani, sprijinind astfel internationalizarea yuan-ului si realizand profituri bune. Singurii din regiune care au "muscat momeala" sunt sarbii (nu aveau acces la banii europeni) si vesnicii rebeli unguri, care au deschis un nou razboi cu Bruxelles-ul pentru banii pe care vor sa-i ia cu imprumut de la chinezi pentru realizarea caii ferate de mare viteza Budapesta-Belgrad (avand menirea de a ocoli Romania).

Jumatatea plina a paharului este povestea de la Petromidia, unde banii chinezesti (CEFC) au cumparat KazMunayGas si au determinat investitii de 400 milioane de dolari in rafinarie (astazi cu o capacitate de 5 milioane de tone, precum in 1989) si 110 milioane dolari intr-un terminal off shore.

Jumatatea goala a paharului este imaginea unei gropi uriase, pline de otel beton care rugineste la Craiova, acolo unde chinezii de la Ninjing Shandong au abandonat proiectul cartierului de peste 50 de milioane de dolari, dand bir cu fugitii...

Tragand linie si adunand ne da un mare minus: avem cel mai mare deficit comercial (2,5 miliarde dolari in 2016) cu China, iar aceasta vrea sa-l mareasca, adaugand unul bugetar similar, prin vanzarea de credite scumpe.

In plus, ungurii si polonezii ne iau fata in relatia cu China, vanzandu-se mai bine: in mai anul acesta, premierii de la Budapesta si Varsovia s-au dus la Beijing la forumul dedicat drumului matasii, iar Grindeanu a ramas acasa sa-si pazeasca biroul de invadatorii din propriul partid...

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre China drumul matarii China Romania
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5996 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
10 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Pană una-alta, se pare c-am pierdut și startul ăsta: Chinezii au lă

sat Constanța in favoarea Pireului, iar acum definitivează autostrada care străbate fosta Jugoslavie și investesc pe ruptelea in Serbia, pană și in noi fabrici de confecții!? Uitați-vă la telejurnalele Sarbești și veți vedea aproape zilnic reportajele pe această temă!

 

Regula fundamentala pentru imbogatirea unei tari e ca acea

tara sa faca tot timpul doar ce are sens. Romania e departe de aceasta regula. China incearca din plin, dar atentie, China ia intodeauna mai mult decit da si saraceste pe cei cu face afaceri. Si un material auxiliar pentru postacii care nu-l asculta pe Liviu Poop: https://www.youtube.com/results?search_query=caspian+report

China

Cu melescanu și rudele psd in toate posturile din MAE e și normal rămanerea in urma in toate Șantierele guvernului actual. Ei au crezut ca punand juniori, nu ca varsta, in toate posturile vor sparge gura targului. Și nu a fost așa.

O explicatie exista (de fapt doua)

Nefiind in Uniunea Europeana, Serbia nu poate accesa nici fonduri europene si nici credite cu dobanzi mai mici pe filiera Bancii Centrale Europene. Si atunci, desigur, s-au deschis spre capitalul chinez.
Pe de alta parte noi, fiind in Uniunea Europeana (si NATO), cam este bine sa cumparam si sa luam credite de la partenerii nostri economici si militari. Cine incearca sa dezvolte afaceri cu China din Uniunea Europeana? Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, adica exact acele tari care sunt privite cu anumite suspiciuni in vestul Europei.
Poate asa se poate explica debarcarea lui Victor Ponta in urma nenorocirii de la "Colectiv". Unor cercuri din Occident nu le-au convenit politica de apropiere de chinezi pe care a incercat-o Ponta.

Sunt taman

membrele din Grupul de la Vișegrad,noi și bulgarii că am intrat mai tirziu am pierdut firul.Numitorul comun poate este realizarea unui culoar economic de la Marea Baltică la Marea Egee,ocolind Romania și Bulgaria că "iele sunt micuțe".Poate și de aia investiția chineză in Sirbia,să o facă mai atrăgătoare pentru Grupul de la Vișegrad,costuri mai mici,tranzit rapid,implicit plus valoare mult mai mare decăt varianta romano bulgară cu infrastrucură ca vai și amar,mai ales ca Portul Pireus este in mina chinezilor.Portul Constanța are și neajunsul maxim că mariile căi navale trec prin acul de păr bosforian.

Telefon

Acum un an am cumparat un telefon din China.Relativ ieftin si f bun.Transportul in comanda trebuia facut in 28 de zile dar din China pana la usa mea a fost facut in 18 zile.
Acum o luna am comandat pe acelasi sait niste accesorii.Transportul avea limita de 14 zile.Am primit nr AWB.Transportul a durat 5 zile(cca trei zile a stat pachetul in Bucuresti).
Pe traseul AWB am vazut ca pachetul a venit din ...Polonia!!!
Depozit in Polonia!
Ca in atatea alte situatii Romania e ocolita de parca ar fi ciumata.

 

Romania e ocolita "de parca ar fi ciumata"...

... dintr-un motiv foarte simplu: starea jalnica a transportului rutier si feroviar (si a infrastructurii aferente). Pt. a fi atractiv ca si centru regional de desfacere trebuie nu doar sa ai acces simplificat la un port modern de mare capacitate, ci si capacitatea de a distribui rapid marfurile dupa descarcare. In Romania nu exista nici portul si nici o retzea corespunzatoare de re-distribuire.

Constantza e oricum foarte izolat de Europa ca port la Marea Neagra, iar legaturile terestre cu tzarile vecine sunt, in cel mai bun caz, comice... :)

tin minte cu ce elan muncitoresc erau prezentate stirile la TV cand

unul din cei mai "competenti" ministri pe care i-a dat PSD-ul, Victor Viorel Ponta, ne explica cu mandrie proletara cum i-a dat el pe spate pe chinezi, si cum or sa dea aia navala sa ne umple de investitii :)))))
cine a papat gogosile lui ? votacii PSD...
asta se intampla in 2013. de atunci, aceeasi votaci nu s-au trezit. ce deducem de aici ?
mi-e jena sa spun :))))

 

nu trebuie sa ne amestecam in acest "proiect"

priviti cu atentie marita harta.
apare o cale ferata pornind din moscova care
traverseaza romania izolind estul romaniei
(moldova+dobrogea) ca o veritabila granita.
din aceasta cauza chinezii ne ocolesc,ei stiu deja
ca rusia va ocupa estul romaniei profitind chiar
de acest proiect economic.

sa-i lasam pe vecinii nostri(de fapt,dusmani
tratitionali) sa se sature de "investitiile"
chinezesti,sa nu permitem construirea de asa-zise
rute de transport care ne leaga de rusia deoarece
vor fi de fapt cai de invazie pt rusi,sa aminam
la infinit finalizarea oricarei autostrazi care
ne-ar lega de ungaria si serbia si,pentru ca nu
avem incotro,sa construim o autostrada care sa treaca
prin vestul bulgariei care sa ne lege cu grecia
apoi,cu feribotul,ne legam cu italia.

aceasta varianta are riscuri minime pt. romania.

 

DDC 0407

Cred ca in acest moment pentru Romania cel mai important lucru este dezvoltarea start-upurilor romanesti, IN MOD RATIONAL, adica NU fara fonduri, cu aminari si cu fiasco. Prin urmare este necesara, ELIMINAREA, politicilor economice iresponsabile. Scopul nostru trebuie sa fie, nu acela de a ne lua la intrecere cu altii, crescind rapid si devenind ca urmare vulnerabili. O evolutie mai lenta dar mai sigura si stabila este preferabila.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor