Rasturnarea democratiei iraniene de catre CIA

In 1953, guvernul ales liber de catre iranieni a fost scos de la putere prin interventia CIA. Au fost platite sume imense de bani mafiotilor locali, liderilor religiosi, dar si oficialilor pentru a pune la cale o miscare populara prin care prim-ministrul Mohammad Mosaddegh sa fie inlaturat.

Mosaddegh a nationalizat compania britanica AIOC (Anglo-Iranian Oil Company) care extragea si vindea petrolul iranian pe piata internationala in conditii foarte dezavantajoase pentru statul iranian, care primea doar o parte marginala a profiturilor.

AIOC devenise astfel cea mai profitabila investitie britanica, iar rafinaria de la Abadan era cea mai mare instalatie de acest gen din lume.

Trufia britanica incinge spiritele

Inca din 1908, cand a fost gasit petrol in Iran, acesta a fost exploatat de britanici folosind mana de lucru autohtona. Muncitorii iranieni traiau in conditii mizere si salariile lor nu le permiteau un trai decent.

Atunci cand ei au intrat in greva deoarece nu le erau ascultate cererile, oficialii AIOC au chemat muncitori necalificati din tari arabe invecinate. De altfel compania s-a aratat indignata si respingea cu nonsalanta posibilitatea angajarii iranienilor pentru pozitiile din esalonul superior al companiei.

Aceasta aroganta va culmina in mai 1949. Prim-ministrul de atunci al Iranului, Mohammad Sa'ed, a vrut sa renegocieze termenii de exploatare al petrolului iranian si in timpul discutiilor presedintele AIOC, Sir William Fraser, vizibil iritat de insistentele oficialului, decide sa se intoarca in Marea Britanie fara a anunta in prealabil partea iraniana. Acest act de sfidare a antagonizat si mai mult opinia publica.

Vestea din decembrie 1950 ca sauditii si americanii isi imparteau profiturile in mod egal a declansat proteste la Teheran, populatia cerand nationalizarea grabnica a AIOC.

Mohammad Mosaddegh, un erou al iranienilor

Mosadegh a fost ales prim-ministru in 1951 si a fost principala forta politica din spatele acestei miscari. Avand un mare sprijin popular, pune in aplicare legea nationalizarii, iar compania intra sub jurisdictia statului iranian.

Cand diplomatul american Averell Harriman este trimis la Teheran sa medieze conflictul este intampinat de o multime furioasa care in afara lozincilor anti-americane, scandau si amenintari cu moartea la adresa lui Harriman. In fapt, protestatarii fusesera platiti de britanici.

Presedintele Trumana s-a opus rasturnarii guvernului condus de Mosaddegh, iar britanicii sperau ca asa vor putea forta mana americanilor, dar nu a avut efectul scontat. Truman in continuare nu dorea sa se implice.

Totusi, britanicii au avut alte metode de a subrezi puterea lui Mosaddegh. Au sabotat instalatiile de la Abadan, reducand considerabil productia de petrol si au izolat economic Iranul astfel incat nu putea sa isi vanda putinul petrol care il extragea.

Sunt trimise nave de razboi in Golful Persic pentru a intari acest embargo. O nava italiana incarcata cu petrol iranian a fost sechestrata de navele britanice in Golful Persic, pe motiv ca petrolul transportat ar fi fost marfa britanica furata.

Marea Britanie era principalul exportator de bunuri de larg consum al Iranului. Odata cu nationalizarea au fost interzise schimburile cu aceasta tara, aducand in genunchi economia Iranului.

In cel de-al doilea an al crizei, Mosaddegh era in continuare sprijinit de o mare parte a iranienilor.

Simpatia pentru Mosaddegh a trecut de granita tarii sale, efortul sau de emancipare al Iranului aducandu-i titlul de om al anului din partea publicatiei Time.

Mosaddegh vazand insa ca nu poate limita pagubele facute de izolarea economica a Marii Britanii, decide sa isi dea demisia. Au loc proteste in intreaga tara, suporterii lui pledand pentru reintoarcerea sa. Acesta isi reia postul, insa numai dupa ce primeste puteri de urgenta, putand pune in aplicare orice masura pe care el o considera necesara.

Intr-o perioada foarte scurta au loc reforme dramatice ce ii alarmeaza pe britanici, dar si pe iranienii conservatori. O lovitura de stat data de generalul Fazlollah Zahedi, cu sprijinul britanic esueaza.

Actiunile de subminare a democratiei iraniene, un precedent

Odata cu intrarea in functie a lui Eisenhower ca presedinte al Statelor Unite, se schimba pozitia Statelor Unite fata de regimul lui Mosaddegh. Milioane de dolari iau calea Iranului, principalii lideri de opinie fiind cumparati, mai ales clericii. Ayatollahul Abol-Ghasem Kashani era unul dintre principalii sustinatori ai lui Mosaddegh. Retorica sa cunoaste o schimbare drastica si cere in discursuri publice executarea lui Mosaddegh.

Sahul Iranului, Mohammad-Reza Shah Pahlavi, care avea doar o pozitie simbolica in stat, este amenintat de CIA ca tara ii va fi distrusa daca nu ii va ajuta pe conspiratori. In schimb el va primi sprijin american sa isi mentina puterea, dupa rasturnarea lui Mosaddegh.

Gasti de talhari platite de agenti americani cutreierau strazile Teheranului, agresand suporterii prim-ministrului. Intr-o actiune emblematica, un colonel alaturi de un cunoscut mafiot, Shaban Jafari, sparg cu o masina gardul casei lui Mosaddegh fiind urmati inauntru de o gloata furioasa. Prim-ministrul abia scapa cu viata. Politia intervine in forta si imprastie multimea. Seful politiei, Mahmoud Afshartus, este rapit peste cateva zile si ucis.

Are loc inca o lovitura de stat, data de colonelul Nasiri, insa Mosaddegh este informat inainte si isi ia masurile necesare. Ca urmare a implicarii sahului, acesta este fortat sa paraseasca tara. In urmatoarele zile agenti sub acoperire instiga la violente, zdruncinand increderea iranienilor in capacitatea lui Mosaddegh de a face fata situatiei. Totusi reuseste sa readuca sub control strazile dupa eforturi sustinute.

Ziua in care democratia a fost invinsa

Pe 19 august 1953 liderii mafioti ai Teheranului pun la cale o demonstratie de proportii care iau prin surprindere fortele armate ale prim-ministrului. Lor li se alatura si soldatii loiali sahului. Este atacata casa lui Mosaddegh si urmeaza o baie de sange.

Aparatorii incearca sa ii tina la distanta pe manifestantii care incercau sa navaleasca inauntru si in jur de 300 de oameni mor in aceste confruntari. Situatia a fost intoarsa impotriva lui Mosaddegh atunci cand generalul Fazlollah Zahedi inconjoara resedinta cu 40 de tancuri americane Sherman. La sfarsitul bataliei prim-ministrul este arestat.

La scurt timp, sahul se intoarce si, asa cum i-a fost promis, primeste intreaga putere, instaurand un regim dictatorial ce va dura 26 de ani. Statele Unite au trimis in Iran peste 500 milioane de dolari pana in 1979 pentru a intari puterea sahului Mohammad-Reza Shah Pahlavi.

Implicarea Statelor Unite nu a fost uitata si pana si astazi iranienii au profunde sentimente antiamericane, fiind evidentiata si de politica conducatorilor lor.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...