Belgia, de la exemplu la esecul unui stat federal: Un avertisment pentru UE

Eram la Bruxelles pentru o intrunire a grupului pentru reforma bugetului UE condus de Mario Monti cand au avut loc atacurile teroriste de saptamana trecuta.

Am auzit vuiet, am vazut iuresul masinilor de politie. Mi-am continuat drumul spre Parlamentul European, unde intrunirea s-a desfasurat conform programului. Si in momente dintre cele mai dificile institutiile trebuie sa functionaze; o blocare ar fi semn de mare slabiciune, ar fi o infrangere.

Eforturile autoritatilor belgiene de a face fata situatiei cumplite nu pot ascunde insa un esec in combaterea terorismului, care, se vede tot mai bine, are radacini de ordin institutional, pe planul unor politici publice noi si vechi.

Nu cu multi ani in urma Belgia parea a intruchipa practici institutionale ce aratau ca un stat poate functiona chiar si cand sincope guvernamentale (in formarea guvernelor) se prelungesc excesiv.

Se faceau, nu numai la noi, comparatii cu Belgia din acest punct de vedere, pentru a arata ca o buna functionare a aparatului de stat poate asigura servicii publice, atingerea unor obiective.

Asperitatile in relatiile dintre valoni si flamanzi, intre administratiile celor doua mari componente ale statului federal (Bruxelles avand un statut special) nu erau vazute ca fiind un handicap fatal pentru buna sa functionare.

Belgia face parte din manunuchiul celor mai bogate state din Uniunea Europeana, are o economie performanta, chiar daca datoria sa publica este una dintre cele mai ridicate (peste 100% din PIB), este stat fondator al Uniunii, ceea ce inseamna mult in dialogul dintre statele membre, Bruxelles este sediul principalelor institutii europene si locul unde se organizeaza cele mai importante sedinte ale Comisiei, Parlamentului European, Consiliului European, Consiliilor de Ministri etc.

Tragedia de saptamana trecuta parca a basculat apele, a ridicat un voal in intregime; a accentuat o dezbatere vizavi de ce nu merge in Belgia ca stat, nu in cele din urma ca alcatuire federala.

Fiindca, in conditiile in care ne dam seama ca apararea proiectului european inseamna intarirea institutiilor menite sa produca bunuri publice europene, gandul se duce automat la sintagma "Mai multa Europa" (More Europe), cum se spune in jargonul diplomatiei la nivel inalt.

Este vorba aici de necesitatea adancirii integrarii in domenii cheie - cum indica si Raportul celor 5 presedinti (ai Parlamentului, Consiliului European, Comisiei, BCE si seful Eurogrupului) - chiar daca acest document lucreaza cu o perspectiva de zece ani si are in atentie principala euroaria.

Teza adancirii integrarii pentru asigurarea de bunuri publice europene (securitate, protectie a frontierelor, politica externa, retele infrastructurale etc) este greu de promovat pe fondul unui spirit al vremurilor tot mai potrivnic acestui deziderat. Accentuarea euroscepticismului, ascensiunea curentelor extremiste anti-UE, a populismului, ilustreaza tendinte de sorginte mai veche, ce capata suflu nou in conditiile crizei economice, crizei euroariei si valurilor in crestere de migranti.

Uniunea face fata cu mare greutate la aceste socuri. Iar Belgia, ca structura federala, arata ca diavolul se ascunde in detalii mai mari sau mai mici, ca nu orice federatie este solutia.

Cazul Belgiei are relevanta si pentru ca, de exemplu, spre deosebire de Germania (tot stat federal) are trasaturi ce o apropie de starea din Uniune: comunitati mari (state nationale) ce vorbesc limbi diferite, administratie puternic descentralizata (ceea ce ar reflecta principiul subsidiaritatii in functionarea Uniunii - adica decizii se iau la nivel administrativ ce ar "optimiza" rezultate urmarite), colaborare precara intre institutii de garantare a ordinii publice si securitatii cetatenilor (politie, servicii de intelligence), capacitate insuficienta de reactie, neintelegerea amenintarii sociale si politice a enclavizarii unor comunitati (populatia musulmana in principal) cu profil cultural si obiceiuri foarte diferite de cele care definesc civilizatia europeana.

Este o exagerare probabil, dar Belgia pare a fi un alter ego al Uniunii cand este vorba de colaborare intre institutii mandatate sa asigure protectia cetatenilor, sa combata terorismul, sa schimbe informatii la timp si in mod consistent.

Experienta belgiana nu da optimism pentru a crede ca se poate ajunge la politici comune eficace in aceste domenii. Si poate de aceea ministrul german de Interne a vorbit recent despre colaborare, schimb de informatii - nu despre institutii comune. Brexit-ul poate fi stimulat de atacurile din Belgia.

Este de repetat ca Belgia, Bruxelles au importanta aparte si fiindca aici se afla sediul institutiilor europene, aici este capitala nedeclarata a Uniunii.

Premierul francez spune ca "Europa este in razboi", o confruntare care intra si in registrul a ceea ce Huntington a numit "Ciocnire a civilizatiilor". Este o lupta de purtat cu cei care sunt gata sa omoare civili, sa distruga orice; este de luptat acasa, dar si de solutionat situatiile foarte complicate din Siria, Libia si Irak.

In pofida rezervelor unora, cu Turcia trebuie sa se colaboreze pentru controlul migratiei si nu numai. Grecia si Italia trebuie sa fie sprijinite pentru a proteja granitele.

In Uniune, trebuie sa fie tratata mult mai serios chestiunea "enclavelor", pentru a gasi punti de intelegere cu cei care au alt stil de viata, alte obiceuri.

Este nevoie de resurse corespunzatoare in acest scop. In materie de intelligence si counter-intelligence, statele UE trebuie sa colaboreze mult mai bine, sa aloce resurse reale, sa invete unele de la celelalte, de la tarile care au experienta notabila.

Este nevoie de regandire a politicii externe si de securitate a Uniunii, de examinat interventiile in strainatate, inclusiv militare; erorile sa fie asumate ca invataturi.

PS: A gandi ca Romania are nevoie de descentralizare (dupa cum par a fi unele intentii) in conditiile de acum este o greseala.

Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...