Kurzii din Romania viseaza la independenta: Suntem 42 de milioane Interviu

In timp ce insurgentii islamisti din Irak aproape bat la portile Bagdadului, kurzii din Romania se uita cu bucurie la ce se intampla in partea de nord, unde poporul lor e foarte aproape sa obtina primul stat kurd.

Sunt multi kurzi si in Romania, asa cum sunt multi in Europa sau foarte multi la Istanbul, unde sunt in jur 5 milioane. Delawer Kerim, fiu al unui fost deputat kurd pe vremea lui Saddam Hussein, si Hidir Koci, om de afaceri venit de 20 de ani in Romania din Turcia, au povestit, intr-un interviu pentru Ziare.com, perspectiva lor kurda asupra evenimentelor din Orient.

"Suntem cel mai mare popor din lume care nu are un stat propriu", spune Delawer Kerim.

Cati kurzi sunteti in Romania si cati kurzi sunteti in lume?

Delawar Kerim: Nu poti sa dai un raspuns corect si exact. In Romania nu depasim 500 de persoane. In lume ajungem aproape de 42 de milioane. Suntem cel mai mare popor din lume care nu are un stat propriu.

Cum sunteti impartiti in zona Orientului Mijlociu?

Hidir Koci: Noi suferim consecintele pactului Sykes-Pycott din 1916, cand Mesopotamia, printr-o intelegere a marilor puteri, a fost impartita in patru. Cea mai mare parte din populatiei a ramas in Turcia. O parte a mers la Iran, alta in Siria si Irak. In Iran, in anii 1939-1940 s-a creat un stat kurd, Republica Mahabat, care a durat 9 luni. Dupa 8 luni, cand Hitler a atacat Polonia, statul a fost absorbit de Iran. Acum cred ca in UE sunt intre 3 si 5 milioane de kurzi.

Cei mai multi kurzi sunt in Germania si Anglia, Franta, Belgia. Cel putin 1.800.000 de kurzi din Turcia au primit azil politic in Germania, dupa 1983. Kurzi exista si in Armenia, si in Kazahstan, si in Siberia, in Egipt, in Israel.

Dar in principalele tari unde sunt Kurdistanele?

DK: In Irak, sunt in jur de 5 milioane de kurzi. In Turcia peste 20 de milioane. In Iran, intre 8 si 13 milioane. In Siria, intre un milion si doua milioane.

Presedintele Kurdistanului irakian, Mustafa Barzani, vrea sa organizeze un referendum pentru independenta. Mai exista Irakul, la momentul actual?

DK: Irakul e ca o casatorie nereusita intre un barbat si o femeie care au stat impreuna din cauza parintilor. Kurzii sunt femeia, arabii sunt barbatul. Fata vrea divort, mama si tata zic ca nu e frumos si ca 'ce zice lumea de noi!', 'ca baiatul e bun'. Ani de zile am trait intr-un stat stalinist, al lui Saddam Hussein. In 1991, la primul razboi, kurzii au obtinut autonomie.

Dupa aia a cazut regimul si a venit un sistem democrat, exact ca in Iugoslavia. In statele astea care s-au facut prin forta, cand vine democratia, fiecare isi vede de treaba lui. Acum, a aparut alta problema: intre arabi, intre siiti si suniti. In Irak, toti suntem asezati pe vertical. Kurzii sus, sunitii la mijloc si jos siitii.

Siitii sunt cea mai mare parte a populatiei, 60%. Cand au primit conducerea si puterea au zis "gata!". Ani de zile au fost sub controlul sunitilor, acum nu au mai vrut ei sa tina cont de suniti. Ce se intampla acum e un razboi de impartire: fiecare isi vede de treaba, nu mai are rost sa stam impreuna.

Credeti ca sunitii, care sunt la mijloc, vor incerca sa intre peste kurzi sau peste teritoriile siite?

DK: Acum, in Irak isi cuceresc doar teritoriile sunite. Nu vor intra in Najaf, sau Kerbala, in zonele sfinte ale siitilor. In Bagdad insa e problema, pentru ca acolo jumatate sunt siiti, jumatate sunt suniti. Populatia e dispusa amestecat. Daca sunitii vor ajunge in Bagdad, va fi sangele pana la genunchi.

Dar vor incerca sa smulga teritorii de la voi?

DK: La ora actuala sunt ocupati cu siitii. Cand vor termina cu ei o sa avem problema cu ei, pe teritorii. Sunt niste zone in care kurzii zic ca "e al meu" si arabii zic ca "e al meu". In Kirkuk, oras kurd, Saddam a adus arabi din sudul Irakului ca sa schimbe procentele etnice. In orasul asta, de unde provin eu, sunt 5% din rezervele mondiale de petrol.

Acum, sunt 62% kurzi in oras. Stramutarea pe care a facut-o Saddam in Kirkuk a fost in scopul ca in viitor, candva, acest oras plin de petrol sa nu faca parte din Kurdistan. Pe vremea lui, fiecare familie araba a primit 33.000 de dolari si locuri de munca ca sa se mute in Kirkuk.

Dupa ce a cazut regimul, conform articolului 140 din actuala Constitutie a Irakului, arabii care au venit primesc aproape 20.000 de dolari ca sa se mute inapoi de unde au venit, in sud.

Si s-au mutat?

DK: O, da, 25.000 de familii au plecat. Daca consideram o familie medie de 5 persoane, va dati seama cate persoane s-au intors inapoi?

Dar daca arabii nu mai vor sa se intoarca?

DK: Nu, e obligatie.

Dar si-au facut familii, s-au imprietenit...

DK: Arabii de acolo au aceeasi idee: nu noi am venit, au venit parintii nostri, noi ne-am nascut aici, in Kirkuk.

Cum rezolvati aceasta situatie?

DK: Unu: e obligatie si doi, oamenii primesc bani. Ii convingem cu banii. La noi arabii sunt slabi in fata banilor. Cand vad teancul de bani... Cum a venit tatal lui dupa bani la Kirkuk, si fiul lui acuma, pe aceiasi bani, se intoarce inapoi. In al treilea rand, se va face referendum.

In Mosul e la fel?

DK: Sa fim cinstiti, Mosul e un oras arab. Kurzii sunt aproape 35%. 65% sunt arabi suniti. Mosul nu are petrol mult.

Dar nu s-a instalat ISIL in Mosul?

DK: Parerea mea e ca nu vom putea face referendumul in Mosul, momentan. Armata ISIL a cucerit tot orasul. In schimb langa oras, toate oraselele sunt cucerite de kurzi. Cum ar veni, kurzii stau la Afumati, si ISIL in Bucuresti. Cand au aparut cei de la ISIL, armata lui Maliki s-a retras. Imediat a venit armata kurda.

Referendumul trebuia facut in 2007, dar Maliki l-a tot amanat. Acum, toate motivele pentru care el amana au disparut. Irakul nu mai e cel care era acum o luna. Irakul s-a asezat vertical. Noi o sa facem referendumul pentru transferarea Kirkukului de sub autoritatea federala. Si, apoi o sa facem din nou un referendum sa vedem daca mai ramanem in Irak. Eu zic ca 99,9% cerem independenta, iar in Kirkuk 88% or sa fie pro integrare in Kurdistan.

Ce se intampla in celelalte Kurdistane in acest timp?

HKi: Ce a facut Saddam in Irak a facut si Turcia, de prin 1922. Pe teritoriul kurd au fost aduse alte populatii, albanezi, bosnieci, bulgari, macedoneni, georgieni. Iar kurzii au fost imprastiati in orasele turcesti din vest.

Cum se intampla asta? Vine un ordin si de azi toti oamenii pleaca?

In 1938, de exemplu, in provincia Dersim, a fost un genocid comis de Ataturk, au fost omorati peste 90.000 de kurzi. Cel putin 40.000 de familii au fost obligate sa plece, sa se imprastie in alte 50 de orase din Turcia. Una dintre aceste familii e familia mea, bunicul meu a trecut prin chestia asta. Asta s-a intamplat si in Siria, unde tatal lui Bashar al Assad a mutat multi kurzi din zona lor si intre orasele kurde a pus insule arabesti.

Inteleg ca si in Istanbul sunt multi kurzi.

DK: Ziua in Istanbul sunt peste 20 de milioane de persoane. Dintre acestea, peste 5 milioane sunt kurzi. Istanbulul e cel mai mare oras al kurzilor.

Ii convine statului turc sa aiba un stat independent kurd in Irak, cand are 20 de milioane de kurzi pe teritoriul lui?

DK: Asta e cea mai importanta intrebare. Pana acum doi ani, daca statul turc auzea de un stat kurd in sudul teritoriului sau, se enerva la maxim. Acuma, dupa razboiul din Siria, care e un razboi foarte bizar, foarte murdar - toata lumea si-a bagat mainile acolo: Arabia Saudita, Iranul, Turcia, Egipt, Kuweit, Kurdistanul irakian si americanii - Turcia considera ca un stat kurd in sud e mult mai bun decat un stat islamic radical sunit, care nu se stie ce va deveni in viitor.

De ce? Actuala conducere a Turciei nu are totusi vederi islamice?

DK: Erdogan nu e radical. Este liberal la maxim, actualii conducatori turci sunt musulmani liberali.

HK: Asa e, pana acum doi ani, liderii turci jigneau toata ziua conducerea Kurdistanului din Irak. Ziceau ca Mosul si Kirkuk sunt teritorii turcesti. Turcia are o idee nationalista, conceptul de "misaki milli", si zice ca teritoriul kurzilor tine de mostenirea ei istorica, astfel incat revendica si Mosulul si Kirkukul.

Acum doi ani si-au schimbat strategia. Si-au dat seama ca au pierdut lupta cu independenta kurzilor si drepturile lor. Ei zic acum: lasam un Kurdistan mic, dar marea parte a kurzilor raman sub papucul nostru. Acum, cele mai mari firme din Turcia au intrat in Kurdistan. Economic, turcii conduc in Kurdistan.

Nu stiu cat investesc, dar iau profitul. Pe termen lung insa nu stiu daca vor accepta un stat kurd. Chiar si acest ISIL e creatia Turciei. Armamentul lor de la Turcia a venit.

DK: Acum, in Kurdistan a inceput sa se exploteze petrolul. Si s-a facut o conducta de petrol care duce in portul turcesc Iskederun. Ideea e ca statul turc la ora actuala crede ca poate avea un stat independent kurd langa el. Inima noastra o sa fie la mana turcilor, dar tot e bine. Avem si toate firmele americane, cum e Exxon in Kurdistan. Si British Petroleum. Si Prigoana de la voi a castigat serviciile de curatenie in Erbil.

Ce sentimente au kurzii, cei 20 de milioane de kurzi din Turcia, cand vad ca apare un stat al lor? Simt si ei pofta?

KH: De luna asta, toti kurzii au un vis: Kurdistanul independent si unit si democrat si sa fie inconjurat de pace. Dar Orientul Mijlociu e o zona atat de periculoasa, in aceasta zona nu a fost niciodata pace. Kurzii niciodata nu au fost peste altii, ei mereu s-au aparat si cand a venit Alexandru cel Mare, si cand au venit romanii, si cand au venit otomanii.

Datorita experientei cu Republica Mahabad, care a fost o creatie sovietica in Iran, trebuie ca si kurzii sa aiba ei incredere, nu sa depinda de altii. Si nici nu vrem ca sa existe o politica "de bucata noastra", adica sa nu ne mai intereseze ce fac kurzii din alte parti. Sunt foarte bucuros ca acolo sa fie un stat cat de cat organizat, fata de restul.

DK: Pentru toate conflictele astea care se intampla, numai Franta si Marea Britanie sunt de vina. In 1920, in Tratatul de la Sevres, au stat francezii si britanicii, au chemat otomanii, arabii si persanii si au hotarat cum sa imparta zona. Au fost chemati si kurzii, dar doar ca observatori. Au stat la masa, dar fara sa aiba voie sa intervina.

In Europa nationalismul a aparut dupa 1848. Pana atunci, populatiile nu prea stiau ce inseamna poporul. Probabil si in Orient s-a intamplat asta, dar mai tarziu. Nu ati prins momentul.

DK: Da. Conducatorii kurzi nu erau atunci pregatiti politic sa ceara dreptul lor. Am avut si noi o vina. Nu am avut un conducator solid care sa bata in masa si sa zica "vreau dreptul meu". De exemplu: Saladin (cel care i-a invins definitiv pe cruciati, kurd de origine - n.red.), cel mai mare conducator. Cel mai prost conducator pentru kurzi si cel mai destept in acelasi timp.

Toti comandantii lui de armata erau kurzi. Putea sa ceara drepturi pentru kurzi. El nu, a luptat pentru Islam, pentru religia musulmana, cea mai mare greseala. In prezent platim pentru greselile lui.

A salvat Islamul.

HK: Dar i-a nenorocit pe kurzi.

Ce se intampla in Siria? Kurzii se autoguverneaza?

Da, asta a fost politica lui Assad, dupa ce a inceput razboiul. Kurzii controleaza granita, Assad a retras toata armata si administratia. Totul a ramas sub controlul PYD, partidul kurd.

Acum exista doua Kurdistane libere?

DK: Da.

HK: Cea mai mare parte a kurzilor si teritoriul cel mai mare e in Turcia. Cum sudul irakian e bogat in petrol, asa de bogat in apa e Kurdistanul turc. Apa care hraneste si Siria si Irakul. Nu stiu daca e belea sau bogatie. Statele care nu au nici petrol, nici apa stau linistite. Noi avem belea.

Un politician mare israelian a zis acum cativa ani ca in Kurdistan o sa fie pace cand se termina apa si petrolul.

Energia salbatica a crestinismului s-a dus demult. Islamul insa e o religie tanara si e ca o fiara, restul lumii e cam speriata de Islam. Cum se prezinta kurzii din punct de vedere al credintei, in acest moment tulbure?

DK: Acum 2.700 de ani, in zona exista religia lui Zoroastru, o religie ariana.

Un cult al focului?

DK: Exact.

HK: Mai degraba al soarelui.

DK: Pana a venit profetul Mohamed. Ne-au cucerit, au schimbat religia cu forta, ne-au facut musulmani si cu asta basta. Kurzii din Irak, Siria, Turcia sunt musulmani suniti. Dar suntem musulmani liberali, nu musulmani radicali. Un musulman liberal nu foloseste religia in scop personal.

Sunt bucuros ca sunt musulman, dar in acelasi timp nu-mi convin multe lucruri care se intampla cu musulmanii la ora actuala. Ce se intampla in Siria, sau 11 septembrie, sau site-urile astea care arata cum se omoara oamenii, asta e folosire de religie.

De exemplu, Erdogan, premierul Turciei, e un musulman liberal. Dar uitati-va la un arab sunit din Siria, sau din Irak, sa vedeti cat e de al dracului, cat e de radical. Niciodata kurzii nu au folosit religia in acest scop. Kurzii sunt liberali.

E populara si printre kurzi ideea jihadului?

DK: Nu. Absolut deloc. Niciodata.

HK: Or fi si printre kurzi. Poate sub 1%. In ISIL e si mana Turciei. Eu sunt de religie alevi. Multi cred ca denumirea alevi vine de la Ali, varul lui Mahomed, dar radacinile credintei alevi vin tot din zoroastrism. Credem in soare, nu tinem Coranul, credem inca in natura. Pentru noi, cel mai important lucru e sa fie sufletul in pace.

Cati dintre cei 20 de milioane de kurzi din Turcia sunt alevi?

HK: Cred ca in jur de 8 milioane. Alevismul are in comun cu siismul anumite figuri, cum e cea a lui Ali, si a fiilor lui, urmasii Profetului, care au fost asasinati de suniti la Kerbala. Alevismul, la baza, nu prea are legatura cu religiile care au un Dumnezeu unic. E un fel de trai in pace cu natura.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...