Ziare.com

Shinzo Abe vine sa ne reaminteasca de Japonia uitata

de Petrisor Peiu, analist
Marti, 16 Ianuarie 2018, ora 09:11

   

Shinzo Abe vine sa ne reaminteasca de Japonia uitata
Petrisor Peiu
In a doua jumatate a anilor '90 o conjunctura interesanta in care se afla Romania a adus speranta unei relatii consistente intre Tokyo si Bucuresti, dar totul s-a sfarsit, in 2006, chiar inainte de aderarea la Uniunea Europeana.

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Inceputul anilor '80 situa Romania la un nivel ridicat al datoriilor (peste 9 miliarde de dolari) si fara surse valutare, ca urmare a efectelor crizei globale, cauzata de pretul titeiului; marile banci de pe Wall Street, (cei mai importanti dintre finantatori) au sperat ca Ceausescu sa nu declare "default" (adica incapacitate de plata), ci sa ajunga la o intelegere privind restructurarea datoriilor si prelungirea scadentelor de plata.

Pentru Ceausescu nu a existat o astfel de optiune si a preferat sa declare "default", pentru a nu se afla "la mana bancherilor". Astfel, Romania a intrat intr-un regim de plata accelerata a datoriilor, pana in 1989.

Bancherii de pe Wall Street nu au uitat nebunia Romaniei lui Ceausescu si, formal, Romania a avut dificultati uriase sa isi reia finantarea dupa 1989, desi la sfarsitul anului 1989, cand a cazut regimul comunist, la BNR in rezerva era un plus de doua miliarde de dolari (Romania era atractiva la finantare, adica).

Numai ca nimeni nu voia sa riste un nou imprumut acordat unei astfel de tari. Singura posibilitate de finantare pentru Romania era extrem de dureroasa si presupunea incheierea unui acord stand-by cu FMI, care sa "certifice" pentru investitorii privati faptul ca Bucurestiul isi schimbase comportamentul rebel.

O mana intinsa de japonezi lui Isarescu

Si, astfel, tara noastra a intrat intr-un cerc vicios: pentru a avea acces la finantari internationale trebuia sa derulam acordul stand-by cu FMI, iar pentru a derula acordul respectiv, o conditie de baza era obtinerea unei finantari private complementare.

Pentru a iesi din acest cerc vicios, Romania a sondat terenul prin mai multe canale, incercand sa obtina cel mai bun rating posibil; si cei care ni l-au acordat au fost, surpriza!, tocmai indepartatii japonezi: Romania a efectuat, la 8 mai 1996, pe piata japoneza de capital cea mai mare emisiune de obligatiuni din istoria tarii de pana atunci, in valoare de 52 miliarde yeni (495 milioane dolari), cu scadenta de 3 ani.

Managerul principal al operatiunii a fost Nomura Securities, cea mai mare firma de brokeraj din lume, iar banca comisionara este banca japoneza Long Term Credit Bank. Imprumutul a fost semnat, din partea romana, de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Au fost emise doua tipuri de obligatiuni, cu valoarea nominala de 100.000 yeni, respectiv 1 milion de yeni.

Rata cuponului (dobanzii) a fost fixa, de 5,2% pe an, cu plata cuponului la sase luni. Subscriitorii emisiunii de obligatiuni au fost: Dai-Ichi Kangyo, Long Term Credit Bank, Sakura, Sumitomo, Morgan Stanley, Ichiyoshi, Kankaku, New Japan, Sanyo, Waco. Alaturi de Nomura Securities, managerii operatiunii au fost Daiwa Securities, Nikko, Yamaichi, Kokusai si Merrill Lynch.

Emisiunea de atunci de obligatiuni (bonduri Samurai), denominata in yeni si emisa la Tokyo, a reprezentat colacul de salvare al economiei romanesti si deschiderea unei evolutii care s-a incheiat cu intrarea in NATO si UE; meritul acestei salvari revine atat prea-usor uitatului ambasador al Romaniei la Tokyo de atunci, Eugen Dijmarescu, cat si realismului si lipsei de prejudecati a bancherilor japonezi.

Investitori japonezi in Teleorman

In acele vremuri, investitorii occidentali ocoleau Romania, speriati atat de perioada Ceausescu cat, mai ales, de regimul ambiguu condus de Ion Iliescu, iar singurii care credeau in steaua noastra au fost coreenii (cea mai mare investitie era uzina Daewoo de la Craiova) si japonezii.

Printre primele companii care au achizitionat o fabrica din Romania dupa lansarea procesului de privatizare in 1997-1998 a fost reputata companie japoneza Koyo Seiko din Osaka, care a cumparat (pentru 37 milioane de dolari) pachetul de control de la Rulmenti Alexandria, incepand transformarea acestei fabrici intr-o unitate de elita a Europei.

Omul care a insistat pentru aceasta cumparare (salvand, astfel, cea mai importanta fabrica din Alexandria) era Hajime Hori, acelasi care, in 1974, instala primele linii japoneze la noua fabrica din Teleorman.

Acelasi Hajime Hori a condus fabrica si in primii ani dupa privatizare, fiind cel care a transformat-o intr-un mare producator european.

Hajime Hori a fost, probabil, cel mai puternic transmitator al valorilor romanesti in Japonia, participand activ la toate momentele importante ale relatiilor bilaterale. Acest om si-a botezat primul copil cu numele Alexandru. Ei bine, acest om a murit stupid, la 200 de metri de cladirea Guvernului Romaniei, ucis (pe 29 ianuarie 2006), la intrarea in blocul unde locuia, de muscatura unui caine maidanez.

Primarul de atunci al Capitalei, teleormaneanul rosu in obraji Adriean Videanu, a ranjit cinic, cocotat pe trei randuri de borduri, atunci cand familia japonezului a fost silita sa plateasca pana si repatrierea corpului lui Hajime Hori.

Dupa doar 10 ani se sfarsea si povestea noastra cu Japonia

Intre timp, Romania ajunsese frecventabila pentru europeni si pentru americani, astfel incat nimeni n-a mai vrut sa auda de Japonia.

S-a trecut, cu indolenta, si peste faptul ca cele mai bune imprumuturi se puteau obtine de la banci japoneze, s-a trecut si peste faptul ca intreaga conceptie a dezvoltarii moderne a Bucurestiului fusese elaborata (tot in anii 1996-2000) cu finantarea JAICA (agentia japoneza pentru asistenta financiara), s-a trecut si peste planurile strategice realizate pentru dezvoltarea portului Constanta de catre japonezii de la Marubeni, s-a trecut si peste excelenta firmelor japoneze energetice.

Singurele prezente industriale nipone in Romania (majoritatea, companii din industria auto) se datoreaza prezentei in fruntea comertului exterior romanesc a aceluiasi Eugen Dijmarescu.

Practic, daca Hajime Hori si Eugen Dijmarescu nu se nasteau, astazi Japonia ar fi fost pentru noi la fel de straina ca Laosul sau Cambodgia.

Am devenit, in schimb, foarte iubitori de chinezi si am preferat sa umplem tara de chinezarii in infrastructura telecom, de exemplu, ignorand NEC, desi acestia au o prezenta remarcabila la Budapesta.

Toti premierii de dupa 2000 s-au inghesuit sa se pozeze in Piata Tien-an-men, dar au uitat de uluitoarea capacitate industriala si investitionala nipona.

Sa nu uitam: Japonia este al treilea cel mai mare investitor din lume, cu peste 1.400 de miliarde de dolari in perioada 1990-2016, dupa SUA si Marea Britanie (World Investment Report, 2017, UNCTAD); de asemenea, Japonia este cel mai mare imprumutator mondial, cu un stoc de peste 3.800 miliarde de dolari.

Yenul este a patra valuta a globului, cu aproape 3% din tranzactiile de pe mapamond. Japonia este a doua economie a lumii in termeni nominali (cu aproape 5.000 de miliarde de dolari pentru PIB) si a treia in cifre comparabile, fiind cea mai complexa economie de pe glob, cu un indice al complexitatii de 2,36!

Altii stiu sa profite de relatia cu Tokyo

Si altii au citit aceste statistici si s-au gandit sa le utilizeze in folos propriu, astfel incat cehii au atras aproape 4 miliarde de dolari investitii japoneze in 254 fabrici (toate din industria auto si electronica), ungurii au atras 4,4 miliarde (151 fabrici in care lucreaza 31.000 oameni), iar polonezii au atras si ei aproape 4 miliarde in 292 fabrici.

La noi, investitiile nipone nu ating 500 milioane de dolari, Japonia fiind abia al 24-lea investitor strain...

Cum stam cu schimburile comerciale? La 11 luni (2017), volumul exporturilor catre Japonia din Polonia era de 1,06 miliarde de dolari, din Ungaria de 1,04 miliarde de dolari, iar din Romania era pe la jumatate, 527 miliarde.

Importurile din Japonia erau de 1,85 miliarde de dolari in Polonia, de 1,35 miliarde de dolari in Ungaria si de 350 milioane in Romania.

Daca Bucurestiul a decis sa nu mai repete emisiunea de bonduri Samurai (denominate in yeni) din 1996, desi a fost un mare succes, alte tari din regiune au fost mult mai intelepte: Ungaria a efectuat in octombrie 2017 a patra emisiune de bonduri Samurai (215 milioane de dolari), avand drept aranjori pe Mizuho Securities si pe Nikko Citigroup Ltd.; Polonia, la randul sau, efectueaza chiar acum tot a patra emisiune de bonduri Samurai, in valoare de peste 400 milioane de dolari, intr-o miscare aranjata de Daiwa Securities SMBC Co. si Mitsubishi UFJ Securities Co.

Expunerea meschina a economiei romanesti la impactul celei de-a doua economii globale se reflecta si la nivelul relatiei politice: cele mai importante prezente nipone la Bucuresti dateaza din 2007 (ministrul de Externe Taro Aso) si 2009 (familia princiara Akishino).

La Varsovia, primul premier prezent a fost Junichiro Koizumi inca din 2003 (acesta s-a aflat si la Praga atunci), iar Shinzo Abe (actualul premier) a vizitat Polonia inca din 2013. Prim-ministrul Taro Aso a vizitat si el Praga in anul 2009. De altfel, cel de-al 125-lea urmas al imparatului Jimmu Tenno, imparatul Akihito, a vizitat si Varsovia, si Budapesta, si Praga in anul 2002, marcand o apropiere istorica fata de cele trei state membre ale grupului Visegrad.

Intre timp, in 2007 (premierul Tariceanu) si in 2010 presedintele Basescu s-au dus la Tokyo, pentru a promite cate in luna si-n stele, incepand cu linia de metrou care sa lege aeroportul Otopeni de oras. Pacat ca, imediat dupa asta (in 2012, de Sfanta Maria Mare), o studenta japoneza a fost ucisa cu salbaticie de un taximetrist din mafia patronata de conducerea aceluiasi aeroport Otopeni.

Simbolica renuntare la proiectul care sa civilizeze calatoriile de la si spre aeroport...

Citeste si: Shinzo Abe, primul premier japonez care vine in Romania.

Charismaticul premier nipon Shinzo Abe (al doilea din istoria post-belica, dupa legendarul Shigeru Yoshida, care revine la aceasta functie dupa o intrerupere de un ciclu electoral), fost cel mai tanar premier la doar 52 de ani in 2006, cel care a scos Japonia din groapa decadelor de stagnare prin setul de politici al "celor trei sageti" (sau Abe-nomics pentru occidentali), este un om puternic.

Shinzo Abe este un conservator japonez pur-sange, fiul lui Shintaro Abe (ministru de Externe in Cabinetul Nakasone) si nepotul lui Nobusuke Kishi (prim-ministru intre 1957 si 1960, fost ministru in guvernul militarist Tojo si intemeietorul Partidului Democrat, care a fuzionat ulterior cu Partidul Liberal, rezultand puternicul partid Liberal Democrat). Acest conservator puternic, fiu si nepot de conducatori japonezi, a castigat alegerile din 2012 cu sloganul "Nippon o Torimodosu" ("Sa ne luam Japonia inapoi"), devenind un precursor nipon al lui Donald Trump.

El sprijina independenta Taiwan-ului si este arhitectul unei relatii solide cu India care sa neutralizeze agresivitatea crescanda a Beijingului. Abe, urmand traditia lui Koizumi, obisnuieste sa scandalizeze Asia prin vizitele religioase la templul shinto-ist Yasukini, dedicat "eroilor" care au servit armata imperiala in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Shinzo Abe este adeptul "reinterpretarii" Constitutiei in sensul permiterii activitatii militare japoneze in strainatate si a fost primul lider strain care a vizitat Mar-a- Lago si a deschis o relatie personala cu noul presedinte american Trump.

Ei bine, acest lider puternic vine la Bucuresti intr-o incercare de a creste expunerea catre Europa a puterii asiatice. Poate, de aceasta data, si liderii romani sa fie mai intelepti si sa inteleaga faptul ca o tara de dimensiunile Romaniei are, la randul ei, nevoie de o expunere mai mare in afara Europei.

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 13503 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
15 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

E trist

Cand vezi cate ocazii am pierdut,din cauza guvernelor incompetente,sefi de banci si restu,din cauza unei p roaste orientari.Probabil,daca tineam legatura,cu Japonezii,azi eram si noi deasupra tarilor,care ne inconjoara.Imi aduc aminte de acel japonez,care a fost muscat de caine si a murit,pierzand tot sangele.Dar la momentu respectiv,nu s-a publicat prea mult de el,ce facea practic in Romania. Odata cu el,a disparut si speranta,dar trebuia tinuta relatia si inbunatatita.....poate in ultimu ceas,se pot niste relatii echitabile de afaceri,cu aceasta tara.....unde rasare Soarele....paote si pt noi...

 

Sunt foarte frumoasa nazuintele noatre nationale...

...de independenta, Romania Mare etc. Sa nu se bage altii peste noi si sa facem, singuri, ce dorim si cum dorim. Doar ca lumea moderna functioneaza dupa anumite reguli, fiind controlata (este adevarat) de acele corporatii care exista si care au sprijinul statelor poternice de care apartin.
Intr- parte a lui, articolul acesta arata la ce ne-a dus dorinta in ultimii ani ai comunismului de a fi independenti financiar, a lichida rapid datoriile si a renunta la imprumuturile pe pietele financiare externe. Chiar daca intentiile noastre de atunci ar fi trebuit considerate laudabile, Romania, ca stat si ca economie, a devenit de NEincredere si a fost, practic, izolata fata de lumea occidentala dezvoltata si civilizata. Stim ce a urmat: infioratorii ani '80, caderea aproapa totala a economiei (cu toate cele doua miliarde de dolari "economisiti" in Banca Nationala) si o Revolutie violenta si sangeroasa in care a trebuit sa il impuscam pe "artizanul" politicii economice comuniste care ne-a dus la mizeria si disperarea din 1989.
Trebuie sa ne punem o intrebare (trebuia si atunci, trebuie si acum): cum ar fi fost privite de catre Occident nazuintele noastre de intrare in NATO si aderare la Uniunea Europeana, daca am fi "derapat" spre proiecte si colaborari cu lumea... asiatica. Si acolo sunt corporatii, desigur, dar, din pacate, in concurenta cu cele din spatiile la care noi doream sa aderam.
Nu cred ca putem da cu flit corporatiilor puternice din statele capitaliste la fel de puternice, oricata ciuda am avea pe ele, mai ales in situatia de acum, cand acele state puternice ne sunt aliate.
Nu cred ca respingerea unor colaborari cu Japonia sau China au fost decise exclusiv de factorii din Romania. Cand vrei sa intri intr-o casa, trebuie sa te conformezi regulilor din acea casa.

Domnule Petrisor Peiu, imi amintesc cu neshtirbita

...emotie de primul meu contact cu Tehnologia Informatiei, prin anii '80, cand japonezii au organizat o expozitie cu ce era pe atunci cu desavarsire nou in lume privind Informatica.
Era vorba despre o nava de pasageri organizata in expozitie dedicata acestei discipline inca de pe atunci constienta de marele sau viitor.
Nava se numea "Shin Sakura Maru" si isi propusese sa dea roata lumii inmuindu-si ancora in porturile lumii. Asa ajunsese si la noi in Romania noastra heirupista si inecata-n arhive si in adeverinte care adeveresc despre chitanta nularul, din Opisul Colbului de magazie.
Mi-am amintit pana si de numele navei, despre care, febril, am aflat adineaori pe intrnetul nostru... de toate zilele, ca a fost construita in 1972, ca a navigat sub pavilion japonez (nu panamez sau liberian !!!) si ca a fost retrasa din Registrul Naval in Brazilia in anul 2001, luna noiembrie, unde probabil a fost si data la retopit. Freemantle Australia o avea in rada ceva timp inainte de a fi declarata moarta.
Va multumesc de picurile emotiei aducerii aminte a mirarii de atunci.
Ce repede ne obisnuim cu miracolul care azi chiar ca nu mai tine decat trei zile.
Va multumesc.

nu cred ca psd este interesat de relatia cu japonia

pentru dragnea,china si rusia sint vitale,desigur
si brazilia :)

si apoi,guvernul actual e pe duca pt ca dragnea tine
mortis s-o pastreze la interne pe molia drogata,
dan carmen.

doar disperarea psd cauzata de lipsa banilor ar putea
orienta guvernul catre o relatie economica substantiala
cu japonia.
sa vedem ce reactie are demonica ue care incearca
cu disperare sa tina sub papuc tarile din est.

ps
nu inteleg de ce este nevoie de cenzura adminului
la toate articolele scrise de d-l peiu,chiar daca
nu sint pe teme politice...

 

Intrevedere Klaus Iohannis - Shinzo Abe, marti, la Palatul Cotroceni

Premierul Shinzo Abe a părăsit vineri Tokyo pentru primul turneu al unui lider nipon in tările baltice, dar si in Bulgaria, Serbia si Romania.

Reprezentantul corporatiei Mitsubishi va merge cu premierul japonez in toate cele sase tări, iar cel al Fujitsu in cele trei state baltice si in Bulgaria.
In Romania, dar si in Bulgaria si in Serbia, se va deplasa si reprezentantul NTT Data, filiala concernului NTT, specializat in servicii de telecomunicatii.
Să vedem cu ce dosare se va prezenta partea romană si ce vom putea valorifica la randul nostru din "fereastra de oportunitate“ de acum.
Citeste mai mult: adev.ro/p2fskv

Articol informativ binevenit, de gainarii locale, dragniene, s-a saturat lumea.
Autorul ne putea spune si cum s-a pregatit partea romana, cine conduce delegatia, ce proiecte CONCRETE are. Sa nu uitam ca suntem doar 1 din 6, premierul nipon nu vine aici pentru o bucata de pork-soric, sic!

 

Excepțional articol

Foarte bogat in informații și cu concluzii echilibrate și bine argumentate.

 

Sustin opinia!

.

Conform Bancii Mondiale

Venitul fiecarui roman este de 1600 dolari/luna. Daca fiecare castiga insa 400 dolari, unde este diferenta? De ce se refuza taxarea averilor mari, a imobiliarelor si in timpul asta sunt crescute taxele micilor firme romanesti, pfa-urilor? Cine a incasat diferenta de 1200 dolari/lunar a fiecarui roman?

 

Bataia asta de joc a statului fata de intelectuali

ii va indeparta de tara si va avea efecte pe termen lung.

 

Cozmine, strasnica intrebare, iar raspunsul e crunt :

Ce n-au cei mititei si multi, adunat cu ce are belferimea obeza si suficienta siesi, se imparte la doi, fratzeste, adica fratele mai mare ia tot si cel mic lozinci cincinale cu mici in doua, la patru ani o data.
Nu des, ca bate la ochi si face amarasteanul ulcior bun de ucis cu coada fierbinte de la lingura de lemn din cui, precum pofta.

 

Chapeau, domnule Peiu!

Inca o demonstratie ca dormim, chiar si treji...si-asa ne-am trezit cu monstrii ce-i vedeti!

 

Domnule Costique, nu incape indoiala ca Goya avea dreptate...

...spunand "Somnul Ratiunii (vezi Natiunii) zamisleste monstri, la care, ochilor mei faceti aici aluzie.
V-am citit si va dau - cum altfel - dreptate.
Insa, dintre noi - cei plecati din "Moarte intelectualilor", exista o mare majoritate care imi trimite sufletul la un monolog urias din "Orfeu in infern", o piesa de teatru de Tennessee Williams, (si ea recuperata din Trragedia Greaca precum si Opera lui Oofenbach, care subiect m-a fascinat din adolescenta.
In piesa mestrului american, se face vorbire in chiar monologul lui Val (interpretat de Marlon Brando in cuplu cu Ana Magnani in filmul urias "Omul imbracat in pele de sarpe", despre o pasare cu aparenta mitica ce are, conform monologului "aripi stravezii" si care traieste numai in zbor, iar scoborarea sa in glodul lumii nu se intapmla decat o data in viata, "Cand ii vine ceasul mmmortzii" conform Tristetii cu ghitara" din piesa si film.
Ei bine, - aflu de curand cu stupefactie - aceasta pasare exista !
Se numeste Apus Apus si este o insectivora din familia randunelelor, pasarile mele dragi nespus din copilarie in care nu am tras niciodata cu prastia.
Le iubeam asezate pe sarmele de telegraf, precum notele pe portativul care, functie de numarul sarmelor telegrafului, era cand Gregorian, cand Clasic.
Pasarea aceea numita in franceza Martinet Negru, este o exceptie a Naturii:
Migreaza precum randunelele toamna si imigreaza primavara.
Zboara pe scurte distante cu 200 de km la ora, iar in migratie cu o suta de km la ora.
Traieste vara in Euroasia si iarna in Africa Subhariana.
Isi petrece viata de 21 de ani (cat pentru noi lipsa de griji) in zbor in proportie de 95 la suta, are picioarele prea scurte sa se poata lansa de la sol, in restul timpului putin ramas nidifica si scoate pui, in inalt, pe canopee.
Puii dupa ce invata si stiu zbura, petrec doi ani in zbor pana la prima reproducere si nidificare.
Aceste pasari dorm noaptea rotindu-se in stol deasupra curentilor de aer cald ascendent inaltandu-se... inaltator din canicula adunata de Pamant zilei, iar viteza de zbor rotat, este de 30 ee km la ora.
Se hranesc din tzantzari nocturni si bestii de insecte frumoase, acerbe si diurne.
Ei bine domnule Peiu, iata definitia mea, a noastra, ca romani plecati :
Nu am fugit, nu am dezertat, doar am luat inaltime fata de primejdia analfabetismului devenit adulatie prin "Noi muncim, nu gandim".
Suntem dea-ai casei fugiti din cuib cu aer schipatand, doar cat sa indepzatam de cuib (altminteri) rapacele lighioane iscate din vot.
Mare nefericire sa stim ca banii trimisi nevolniciei celor ramasi, serveste potlogarilor prin absenta noastra altfel decat pecuniara, prin nevolnicia neamurilor ce profita acestor bani, prin nevolnicia celor ce nu iubesc precum eu o fac in mod religios, randunelele.
Stia ea, copilaria ce stia.

Probabil,e o consolare cumva?

Relațiile pe diverse domenii,fie in Europa ori America, pot fi benefice,firește...
Dacă ne-am fi orientat la nivel guvernamental și la un profit pentru ȚARĂ,poate atenția către Japonia,ar fi captată din nou...
Și,mă mai intreb:oare japonezii,ies ori nu ies cu comisioane ca in bunul obicei al"responsabililor" noștri trimiși să aducă beneficii țării,intr-un proces de sondare al cooperărilor concurențiale?Sunt acești să zicem "negustori"romani cu gandul la caștigul tuturor ori primează cel de excursioniști in celebra Piața
Tien-an-men?Și nu numai acești agenți comerciali(mai frumos decat negustori!),ci politicieni care FAC PROGRAME in care uită de populație,guvernamentali care bat cărări de care nu știu unde ii duc,ca de un an de zile incoace?
Prin vadurile milenare,prin care Istoria ne poartă, vom mai găsi și iubitori de țară și populația ei?

 

ce nu spune

dl peiu este cum a ajuns ceausescu in situatzia de 'default'.
datorita unei industrializari masive pe baza petrolului livrat de iran si apoi iraq totul a fost ok cat pretzul petrolului a fost scazut. o data cu cresterea pretzului petrolului singura alternativa era URSS care ceausescu a refuzat-o. apoi in '79 a fost cresterea dobanzii in USA un alt cui in planul lui ceausescu. asta a dus la cresterea dramatica a dobanzilor la sovereign debt.
intre 1980-82 romania trebuia sa plateasca creditorilor straini $6 miliarde si in 1982 romania avea nevoie de 80% din valuta incasata sa plateasca creditorii straini.
in 1981 IMF a aprobat un imprumut de $1.3 miliarde pentru romania dar apoi a anulat linia de credit interbancara cu romania sub tot felul de pretexte. cererea romaniei de roll over a datoriei a fost respinsa astfel tzara fiind exclusa de la finantzare internatzionala. cu visteria goala a inceput austeritatea pentru plata datoriei. rezultatul il sti toata lumea.
daca pe vremea lui ceausescu era vorba de $9-10 miliarde astazi datoria romaniei este de $78 miliarde.
https://nationaldebtclocks.org/debtclock/romania
felicitari si la mai mare!

 

Deosebirea e ca acum...

... FMI-ul se roaga de noi sa le luam banii. Asa ca, pana cand nu ajungem in situatzia sa trebuiasca sa platim inapoi mai mult decat suntem in stare, nu se cunoaste. Problema e ca, neavand o economie competitiva si nicio sansa la o balantza comerciala pozitiva (de aproape 30 de ani), Romanica e deja pe cale sa prinda din urma trenul numit Grecia si va intra in incapacitate de plata cu mult inainte ca datoria externa sa se apropie macar de procentul fatidic de 100%. La vremea cand Romania a intrat in incapacitate de plata sub nea Nicu, datoria externa reprezenta ceva in jur de 60% din PIB, iar atunci mai aveam ceva economie si exporturi.

Colonialismul modern e ceva mai subtil decat cel din cartzile de istorie si se bazeza, in special, pe pros.tia clientului... :)



Platforma pentru solutionarea online a litigiilor