Kosovo: Curtea de la Haga da joi avizul privind independenta tarii

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) va anunta joi avizul privind legalitatea proclamarii independentei Kosovo, o decizie care ar putea bloca sau relansa procesul de recunoastere internationala a teritoriului, la mai bine de doi ani dupa ce Pristina si-a anuntat separarea de Serbia.

In asteptarea deciziei de la Haga, atat oficialii de la Belgrad, cat si responsabilii kosovari de la Pristina se declara increzatori, in timp ce expertii in drept international spun ca avizul CIJ va fi unul prudent.

Ministrul sarb de externe, Vuk Jeremici, a reafirmat miercuri ca Serbia se asteapta la noi negocieri privind statutul Kosovo. La randul lor, kosovarii albanezi isi mentin pozitia ferma, considerand ca "independenta Kosovo este ireversibila, indiferent de decizia Curtii internationale de Justitie (CIJ)", dar admitand ca "ar putea avea loc negocieri privind diverse aspecte tehnice".

"Credem ca o solutie de compromis privind viitorul statut la Kosovo este necesara pentru o pace pe termen lung si stabilitate in Balcani, iar negocierile reprezinta singura cale de a ajunge la o astfel de solutie", a afirmat ministrul Vuk Jeremici, citat de B92.

In replica, premierul kosovar Hashim Thaci, aflat in vizita la Washington, a declarat ca se asteapta ca decizia CIJ sa sustina "independenta Kosovo". In plus, el a subliniat ca independenta Kosovo este ireversibila si nu reprezinta in acest moment un subiect de discutie.

"Mesajul nostru este clar. Kosovo exista ca un stat suveran, independent, democratic. A existat ieri, exista azi si va exista si maine si intotdeauna. Statele Unite se mandresc cu valorile pe care le reprezinta. Iar cetatenii Kosovo sunt mandri de cultura lor, identitatea multietnica, istorie si speranta pentru un viitor care sa ne implineasca pe toti", a afirmat Thaci.

UE va incerca sa foloseasca decizia

Intre timp, directorul International Crisis Group (ICG), Marko Preleci, considera ca UE va incerca sa foloseasca decizia CIJ pentru a imbunatati relatiile dintre Belgrad si Pristina, necesare pentru integrarea europeana a regiunii. De altfel, cotidianul belgradean Blic a dezvaluit ca UE a propus Serbiei sa scrie impreuna rezolutia care urmeaza sa fie trimisa la Adunarea Generala a ONU dupa anuntarea deciziei CIJ.

"UE s-a oferit sa scrie rezolutia impreuna cu Serbia si, cu sprijinul SUA, sa actioneze ca mediator in negocierile cu Kosovo", au declarat surse oficiale sarbe pentru Blic. Anterior, presa relatase ca UE ofera Serbiei o autonomie sporita asupra nordului Kosovo, cu populatie majoritar sarba.

De altfel, ministrii de externe din UE se vor intalni la 26 iulie pentru a discuta si formula un raspuns comun la opinia emisa de CIJ - aviz care nu are, totusi, rol constrangator din punct de vedere legal. Raspunsul UE va cauta probabil sa reinnoade dialogul dintre Kosovo si Serbia, dar nu va fi totusi unul substantial, pentru ca diferentele persista, nota, zilele trecute, The Guardian.

Propunerea UE de a scrie impreuna cu Serbia rezolutia referitoare la Kosovo nu este insa agreata la Belgrad. Surse din guvernul sarb au declarat pentru Blic ca documentul care a sosit de la Bruxelles este "prea neutru, vag si inacceptabil" pentru Serbia.

"Textul elimina complet solicitarea de noi negocieri intre Serbia si Kosovo privind statutul teritoriului si nu mentioneaza ca proclamarea unilaterala a independentei Kosovo este ilegala. Acest lucru este inacceptabil. Este putin probabil ca Serbia sa accepte o astfel de propunere. Desigur, inca sunt posibile negocieri cu Bruxelles-ul pe aceasta tema, dar nu ne asteptam ca UE, mai precis cele 22 de tari care au recunoscut Kosovo, sa accepte ca rezolutia sa includa referiri la negocieri asupra statutului", sustine sursa citata de Blic.

Textul va fi scris de presedintele CIJ

Intre timp, atentia Belgradului este indreptata asupra instantei de la Haga, mai precis asupra modului in care va fi formulata decizia Curtii. Votul preliminar al magistratilor de la CIJ, care urmau sa-i aleaga pe membrii consiliului magistratilor, insarcinati cu redactarea textului avizului, inclina in urma cu mai bine de o luna in favoarea pozitiei Belgradului. Cu opt voturi contra sapte, s-a decis ca textul va fi scris de presedintele CIJ, Hisashi Ovada, impreuna cu alti doi magistrati, al caror aviz privind legalitatea independentei Kosovo este apropiat de argumentele Serbiei.

Un judecator chinez a demisionat intre timp, din motive de sanatate si nu a fost inlocuit, deoarece procedura nu a prevazut o astfel de situatie. In consecinta, raportul de forte in cadrul Curtii care urmeaza sa decida textul avizului, pe baza propunerii celor trei membri ai consiliului, se stabileste in prezent la sapte contra sapte.

Presedintele Ovada are dreptul de a folosi un vot "decisiv", dar a refuzat sa recurga la acesta, din cauza importantei procedurii si a consecintelor deciziei. In acest context, magistratii au votat asupra fiecaruia dintre paragrafele textului, iar decizia finala a voturilor va fi cunoscuta joi.

Votul a fost dat pe paragrafe, sunt posibile complicatii

Votul celor 14 judecatori ai CIJ in ceea ce priveste fiecare paragraf al textului complica situatia, deoarece este posibil ca anumite parti din avizul final sa fie interpretabile. Cu toate acestea, informatiile aparute in presa internationala par sa indice ca decizia finala a CIJ va fi favorabila Serbiei, care sustine ca proclamarea independentei Kosovo nu este conforma cu dreptul international.

De altfel, si cei mai puternici aliati ai Pristinei, printre care SUA si cele mai influente tari din UE, sunt constienti ca decizia CIJ nu va fi favorabila independentei.

In consecinta, occidentalii iau in calcul mai multe scenarii. Unul dintre acestea vizeaza presiuni diplomatice asupra Serbiei, pentru ca Belgradul sa adopte o pozitie "constructiva". Mai concret, Belgradului i se transmite ca insistenta sa de a depune o rezolutie la Adunarea Generala a ONU privind noi negocieri in legatura cu statutul Kosovo ar putea periclita procesul de integrare europeana a tarii.

In context, tarile occidentale fac tot posibilul pentru ca aceasta rezolutie sa nu fie supusa la vot, iar in cazul in care Belgradul va alege aceasta cale, se doreste ca textul rezolutiei sa fie mai putin dur, fara greutate politica, adica sa nu contina elemente care ar pleda in favoarea unor noi negocieri privind statutul Kosovo si care ar putea stabili clar ca independenta Pristinei este ilegala.

Pe de alta parte, in cazul in care Serbia nu va renunta la depunerea rezolutiei la ONU, tarile occidentale vor incerca sa faca lobby pentru ca Belgradul sa nu dispuna de majoritate in Adunarea Generala. De altfel, situatia este dificila in acest organism.

In acest moment, potrivit estimarilor autoritatilor sarbe, 45 de tari sunt considerate drept "nesigure" si foarte sensibile la presiunile occidentale. In acest context, ministrul de externe din Kosovo, Skender Hiseni, a declarat recent ca 35 de tari urmeaza sa recunoasca teritoriul, o cifra considerata drept exagerata, insa Belgradul admite ca exista posibilitatea ca o parte dintre cele 45 de tari considerate "nesigure" sa incline spre pozitia partii albaneze.

Este vorba in primul rand despre tari care depind direct de Statele Unite, Marea Britanie si Franta, in principal state din Caraibe, dar si Africa si Asia. Un motiv suplimentar de ingrijorare pentru Belgrad il reprezinta decizia presedintelui CIJ de a anunta avizul Curtii la 22 iulie.

ONU va trebui sa aiba o pozitie oficiala

Procedurile tehnice care vor urma, cum ar fi traducerea si alte aspecte administrative, vor necesita alte cateva saptamani inainte ca decizia CIJ sa fie prezentata oficial la Adunarea Generala a ONU, care nu va fi depusa inainte de luna august. De altfel, convocarea unei sedinte in timpul vacantei de vara ar fi absurda. Dar nu si imposibila, in conditiile in care Rusia va prelua din august presedintia Consiliului de Securitate al ONU.

Belgradul a lasat insa sa se inteleaga ca va cere ca rezolutia privind Kosovo sa fie inscrisa pe ordinea de zi in septembrie, ceea ce inseamna ca aliatii Pristinei vor avea la dispozitie cinci saptamani pentru a-si intensifica ofensiva diplomatica impotriva intereselor Serbiei.

In plus, in decurs de o luna si jumatate, risca se se declanseze un fel de "razboi al interpretarilor" privind avizul CIJ, dar, potrivit expertilor, Serbia nu are motive de ingrijorare, tinand cont de faptul ca, in punctele esentiale, opinia Curtii va fi clar favorabila Belgradului.

Cu toate acestea, pentru a inchide definitiv "razboiul interpretarilor" si a lasa locul unor noi negocieri privind statutul Kosovo, este necesar ca Adunarea Generala a ONU sa adopte o rezolutie care sa aiba o semnificatie politica clara. Secretarul de stat sarb din cadrul ministerului pentru Kosovo, Oliver Ivanovici, a dat asigurari ca guvernul de la Belgrad are pregatit un plan pentru cazul in care avizul CIJ va fi clar, dar si pentru situatia in care acesta va fi ambiguu.

"Totusi, ne asteptam ca instanta sa anunte o pozitie clara, asa cum au apreciat numerosi experti in drept international", a afirmat el.

Joi, dupa anuntarea avizului CIJ, guvernul Serbiei va organiza o reuniune extraordinara, la care ministrul de externe, Vuk Jeremici, va prezenta un raport si va propune, de asemenea, masurile care urmeaza sa fie luate in acest dosar. Potrivit Blic, oficialii sarbi au in vedere doua obiective.

Primul este ca Belgradul sa se asigure ca nicio alta tara nu va recunoaste Kosovo, in afara celor 69 de state care au facut-o pana in prezent, iar cel de-al doilea vizeaza asigurarea majoritatii care ar vota pentru rezolutia depusa de Serbia la Adunarea Generala a Natiunilor Unite.

Romania isi mentine pozitia

Serbia a obtinut in octombrie 2008 acordul Adunarii Generale a Natiunilor Unite pentru a sesiza Curtea Internationala de Justitie de la Haga in legatura cu legalitatea proclamarii independentei Kosovo.

De la 1 pana la 11 decembrie 2009, Serbia, Kosovo si alte 29 de state au participat la audieri in fata Curtii, principalul organism judiciar al Natiunilor Unite. Avizul CIJ, cu caracter consultativ, intervine in conditiile in care dosarul Kosovo continua sa reprezinte motiv de divergente, mai ales in cadrul UE.

Doar 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au recunoscut independenta Kosovo, proclamata unilateral la 17 februarie 2008. Teritoriul cu doua milioane de locuitori, dintre care 90% etnici albanezi, si pe care Belgradul continua sa-l considere drept una dintre provinciile sale, a fost recunoscut in prezent de 69 de state.

Serbia spera insa ca un eventual aviz favorabil Belgradului din partea instantei de la Haga va opri procesul de recunoastere a Kosovo si va bloca accesul Pristinei la institutiile internationale, ceea ce ar aduce din nou autoritatile kosovare la masa negocierilor cu reprezentantii sarbi.

Cotidianul Blic a scris ca Belgradul intentioneaza sa ofere Pristinei un schimb de teritorii - o parte din sudul Serbiei in schimbul nordului Kosovo - acceptand in contrapartida ca Pristina sa aiba un loc la ONU. Partea din sudul Serbiei oferita este populata in majoritate de albanezi, in timp ce sarbii domina nordul Kosovo. Ambele teritorii sunt puncte nevralgice, cu un potential mare de instabilitate.

Surse diplomatice au declarat pentru Blic ca Belgradul asteapta decizia Curtii Internationale de Justitie (CIJ), care analizeaza plangerea depusa de Serbia fata de declararea independentei Kosovo, pentru a prezenta initiativa schimbului de teritorii. Romania este, alaturi de tari ca Spania, Cipru sau Grecia, una dintre putinele tari din UE sau NATO care nu recunosc independenta Kosovo.

"Avem cel mai solid respect de principiu fata de recomandarile Parlamentului European, dar in acelasi timp o linie nationala - nu mai putin principiala - in ceea ce priveste dosarul kosovar. Asteptam avizul consultativ al Curtii Internationale de Justitie pe aceasta problema si ne mentinem pozitia asumata de tara noastra", a declarat in urma cu doua saptamani, la Chisinau, ministrul roman de externe Teodor Baconschi. De altfel, Romania a pledat in fata Curtii Internationale de Justitie in favoarea pozitiei Serbiei.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...