Un razboi intre doua lumi

Analistul american George Friedman priveste valul de atacuri de la Paris, de la inceputul lunii, din punct de vedere geopolitic. Lasand la o parte emotia provocata de uciderea caricaturistilor de la Charlie Hebdo si evreilor de la magazinul din Paris, Friedman incearca sa inteleaga ce s-a intamplat si de ce.

Intr-un amplu articol publicat de grupul de analiza Stratfor, Friedman spune ca atacurile pot fi analizate prin prisma teoriilor inaintate de el intr-un capitol al urmatoarei sale carti, "Flashpoints: The Emerging Crisis in Europe".

Pornind de la granita reprezentata de Marea Mediterana, expertul spune ca "proximitatea separa pe cat de mult divide. Faciliteaza comertul, dar si razboiul". Afirmatia este facuta in contextul dublei invazii a islamului in Europa dinspre Mediterana - mai intai in Peninsula Iberica, apoi dinspre Sicilia si alte locuri.

Lumea, dupa Paris: Teroristii nu au fost decat bratul care a executat - Interviu

In acelasi timp, si crestinismul a invadat islamul de mai multe ori, prima data prin cruciade. Fiecare din cele doua religii a incercat sa o domine pe cealalta, fara succes. Cele doua religii, "islamismul si crestinismul, au fost obsedate una de cealalta de la prima intalnire. Ca Roma si Egiptul, au facut comert una cu alta si au facut razboi una cu alta", scrie Friedman.

In opinia sa, este un fapt rar cand doua religii sunt atat de obsedate una de alta si in acelasi timp sunt atat de ambivalente, ceea ce duce la un amestec exploziv. Actuala criza isi are originile in prabusirea hegemoniei europene in Africa de Nord dupa al Doilea Razboi Mondial si in nevoia Europei de forta de munca ieftina.

Drept rezultat al felului in care si-au incheiat relatiile imperiale, a fost permisa migratia musulmanilor in Europa, iar granitele fluide ale UE au facut ca acestia sa se stabileasca unde doresc. Ei nu au venit aici pentru a se alatura unei transformari culturale, ci pentru slujbe si bani.

Masiva deplasare de populatii a fost complicata de faptul ca Europa nu mai este doar crestina. Crestinismul si-a pierdut hegemonia in ultimele secole si a fost inlocuit de o noua doctrina a laicismului, care a creat o distinctie radicala intre viata publica si privata, in care religia a fost eliminata din prima.

Unul dintre farmecele laicitatii, continua Friedman, este ca ai libertatea sa gandesti ce vrei in privat. Insa laicitatea pune si o problema publica: cei care au credinte complet diferite si pentru care este imposibil sa gaseasca un punct comun cu ceilalti in sfera publica. Si mai sunt si cei pentru care distinctia intre privat si public este fie fara sens, fie inacceptabila.

Atentate teroriste la Paris: Unul dintre jihadisti, inmormant discret, in miez de noapte

Europa a invitat intre garnitele sale oameni care nu numai ca nu impartasesc doctrinele de baza ale laicitatii, ci le resping. Este dificil sa decizi ce intelegi atunci cand vorbesti despre concepte precum crestinism, islam si laicitate si este usor sa sustii ca ce inteleg ceilalti prin acestea este gresit. Laicismul respinge generalizarea, continua argumentul expertului, asa ca e neclar cine este responsabil de ce. Intrucat toata responsabilitatea cade pe umerii individului, laicismul tinde sa absolve natiunile si religiile de responsabilitate.

Nu este neaparat gresit, insa creeaza o problema practica: daca nimeni altul decat atacatorul si sustinatorii sai apropiati nu sunt responsabili de atac, si toti cei care le impartasesc credinta sunt fara de vina, ai emis o judecata morala. Din punct de vedere practic, insa, ti-ai paralizat capacitatea de a te apara, intrucat este imposibil sa te aperi impotriva violentei la intamplare si de nepermis sa impui responsabilitatea colectiva.

Dilema este complicata si tine de "secretul ascuns al Europei": europenii nu considera ca musulmanii din Africa de Nord si Turcia sunt europeni si nici nu intentioneaza sa le permita sa devina europeni. Solutia europeana este conceptul de multiculturalism, la suprafata o solutie liberala, care in practica insa este o miscare pentru fragmentare.

In spatele acestei probleme se afla inca una, geopolitica. "Europa era aglomerata. Spre deosebire de SUA, nu avea spatiul necesar pentru a incorpora milioane de imigranti - cel putin nu permanent. Chiar si in conditiile declinului populatiei, in special in tarile cele mai populate, cresterea numarului de cetateni este dificil de gestionat (...) musulmanii s-au trezit traind in conditii extraordinar de inghesuite si murdare", arata analiza citata.

Friedman apreciaza ca atacurile de la Paris nu au nimic de-a face cu saracia - aceasta este proprie nou-venitilor. Musulmanii nu intentioneaza sa devina europeni, chiar daca ar putea. Generatia urmatoare este cea care patrunde in cultura dominanta.

In plus, cel putin o parte a islamului pastreaza zelul religios, spre deosebire de crestinism, care de peste 1.000 de ani nu mai foloseste sabia pentru a-si ucide sau converti dusmanii, continua expertul. Suficient de multi musulmani mai impartaseasc acest zel pentru a pune in pericol vietile celor pe care ii dispretuiesc si aceasta tendinta spre violenta nu poate fi tolerata nici de tintele lor din Occident, nici de musulmanii care refuza sa adere la ideologia jihadista.

Nu e nicio sansa ca un politist european sau american de 25 de ani sa distinga intre musulmanii care vor ucide si cei care nu. Asadar, ramanem intr-o stare de razboi si trebuie facut ceva, scrie expertul.

Desi o solutie este greu de imaginat, nu este greu de banuit ce va urma: fara a putea distinge intre musulmanii radicali si musulmanii fara ganduri sangeroase, Europa va deveni tot mai ghetto-izata, conchide Friedman. In mod paradoxal, exact asta isi doresc musulmanii radicali pentru ca le va intari pozitia in lumea islamica.

Nicușor Dan susține că PSD se delimitează de Cîrstoiu: ”Nu știu dacă se va apropia de Piedone”

Edilul general, Nicuşor Dan, afirmă că PSD începe să se delimiteze de Cătălin Cîrstoiu, candidatul coaliţiei la Primăria Capitalei, şi susţine că acest lucru corespunde cu orientarea...

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...