Sistemul antiracheta al NATO, o umbrela protectoare de 280 de milioane de dolari

Rusia a acceptat sambata, la Lisabona, sa participe la viitorul sistem antiracheta al NATO, o umbrela protectoare de 280 de milioane de dolari.

Care este scopul proiectului de sistem antiracheta?

Sistemul vizeaza sa apere aliatii NATO si tarile din estul bazinului mediteranean de o amenintare in crestere, in special de rachetele cu raza de actiune Shahab-3 si Qiam-1, care sunt dezvoltate de Iran, desi republica islamica nu a fost mentionata.

De ce acum?

Statele Unite au convins majoritatea aliatilor sai din NATO ca a venit timpul pentru o "umbrela protectoare". Obama a renuntat la planului predecesorului sau, George W. Bush, de a instala 10 interceptori in Polonia si un radar in Cehia, in conditiile in care Rusia i se opunea.

Sunt toate partile de acord?

In principiu da. In urma obiectiilor Turciei, vecinul sau, Iranul, nu a fost mentionat ca amenintare. La randul sau, Rusia este de acord cu necesitatea existentei unui scut. Opozitia sa anterioara se baza, partial, pe faptul ca NATO nu o consultase in acest dosar. Israelul si statele din Golf au propriile lor sisteme antiracheta.

Cum va functiona?

Mai multe state membre NATO - in special Statele Unite, dar si Spania, Franta, Germania, Italia si Olanda - au sisteme radar si interceptori capabili sa doboare rachete cu raza scurta sau medie de actiune. Statele Unite dezvolta un sistem defensiv cu raza lunga de actiune.

Decizia NATO inseamna ca Alianta va trebui sa puna la punct un program informatic care sa interconecteze toate aceste sisteme, astfel incat un singur comandant NATO sa poata dobori o racheta care vizeaza orice portiune din teritoriul NATO, folosind orice parte a diverselor sisteme nationale.

Statele Unite au anuntat deja planuri de a muta o parte din sistemul lor cu raza lunga de actiune in Europa, in prima etapa pe nave din Mediterana, apoi prin instalarea de rachete in Romania (2015) si Polonia (2018). Se crede ca, in prezent, Washingtonul poarta discutii cu Turcia pentru instalarea unei baze radar.

Sistemul va fi desfasurat in etape. Incepand de anul viitor, SUA vor desfasura nave cu interceptori Aegis in estul Mediteranei, sustinute de unitati radar mobile si coordonate de la centrul de control din Ramstein, Germania.

Pana in 2015, vor fi instalate sisteme terestre de rachete in Polonia, Romania sau in ambele tari. In cea de a treia faza, care urmeaza sa fie lansata in 2018, vor fi aduse drone. Iar pana in 2020 ar urma sa fie instalate sisteme cu raza mai lunga de actiune, care sa contracareze eventuale rachete intercontinentale. Acestea vor fi sustinute de sisteme radar puternice, precum cel din Fylingdales (North Yorkshire).

A mai fost facut ceva de acest fel inainte?

Da. NATO interconecteaza deja sisteme de aparare antiracheta cu raza scurta sau medie de actiune din diferite state membre, pentru a oferi un scut portabil pentru trupele de pe teren. In aceste conditii, ideea ar fi extinderea programului pentru a lega bazele de rachete si radare permanente de pe teritoriul NATO.

Sistemul vizeaza si o aparare impotriva Rusiei?

Nu, potrivit oficialilor NATO si americani, care afirma ca Iranul si Coreea de Nord reprezinta amenintari imediate. Oficialii NATO spun ca cel putin 30 de tari dezvolta in prezent rachete balistice care ar putea lovi teritoriul NATO.

Potrivit expertilor, sistemul planificat in prezent ar fi capabil sa doboare, in cel mai bun caz, "zeci" de rachete, nu cei 800 de vectori purtatori si 1.550 de ogive pe care Rusia are dreptul sa le detina, in baza noului tratat de control al armelor.

Pentru a-si dovedi intentiile, liderii NATO au invitat Rusia sa "exploreze posibilitatile" impartasirii de informatii pentru apararea antiracheta.

Cat costa?

Oficialii NATO spun ca programul necesar extinderii apararii antiracheta din teatrele de operatiuni ar costa mai putin de 200 de milioane de euro (280 de milioane de dolari) pe o perioada de 10 ani. Fondurile vor fi impartite intre cele 28 de state membre NATO.

Insa acestei sume i se adauga costul apararii antiracheta din teatrele de operatiuni, adica circa 800 de milioane de euro pe o perioada de 10 ani.

Estimarile nu includ costurile construirii sau cumpararii de radare, rachete, vase si sateliti, necesari pentru functionarea sistemului. Fondurile vor fi alocate din bugetele natioanale ale statelor membre, nu din bugetul NATO, si se vor ridica la alte miliarde de dolari.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...