Mai este astazi inevitabil un nou razboi mondial?

Ca si teoreticienii din trecut, mai sunt si acum experti in economie care, observand cum aluneca societatea pe calea crizei economice, cum criza macina avutiile nationale si bunurile oamenilor si cat de neputinciosi privesc diversi politicieni la toate acestea, dau un verdict sumbru: legea lui Malthus este mereu valabila.

Conflictele izolate care izbucnesc ici si colo, dar si temuta arma nucleara, amenintatoare nu numai pentru omenire, ci pentru planeta insasi sunt motive sa ne amintim de anul 1914, cand, acum un veac, cel dintai Razboi Mondial lasa in urma lui 20 milioane de morti si un volum incalculabil de distrugeri, schimband din temelii configuratia Europei si nu numai.

Trei imperii prabusite

S-au prabusit trei imperii care dominau continentul, noteaza Project syndicate, punctand: Germania, Austro-Ungaria si Rusia Tarista.

Pana la Primul Razboi Mondial, centrul echilibrului politico-economic al lumii fusese in Europa. Dupa razboi, s-a mutat vizibil in SUA si in Japonia. Razboiul a creat premizele revolutiei bolsevice din 1917, iar aparitia acesteia a dat camp liber instalarii fascismului in anii '30. Se pegateau germenii pentru o noua conflagratie, mai fioroasa decat cea dintai, care de altfel a si avut loc.

In aceste conditii, personalitati de prestitgiu ale lumii au apreciat ca niciun om, oricata autoritate ar avea, n-ar fi putut opri declansarea dezastrului, iar prosperitatea postbelica a tuturor beligerantilor - invingatori si invinsi - dovedeste ca regula malthusiana contine cel putin un graunte de adevar amar: dupa razboi, apare prosperitatea.

Cand mocneau premizele Primului Razboi Mondial, omenirea avea in fata dezechlibrul a doua puteri care nu-si ascundeau rivalitatea, Marea Britanie si Germania, dar si factorul politic care mocnea intr-un imens conglomerat de natiuni care isi cautau identitatea in Imperiul Austro-Ungar: balcanici, sloveni, romani, cehi, slovaci, italieni, polonezi, ucraineni.

Istoria s-ar repeta, dar contextul este altul

Astazi, omenirea are in fata dezechilibrul economic dintre doua mai puteri, SUA si China, precum si un conglomerat de grupari nationale si religioase care isi cauta de asemenea identitatea, in Orientul Apropiat si o parte din Africa.

Astfel, unele din conditiile in care s-a declansat Primul Razboi Mondial pare sa se repete, dar contextul este altul. Astazi s-a imbunatatit mult capacitatea de comunicare intre natiuni, s-a schimbat structural rolul opiniei publice si a scazut riscul ca un singur om sa declanseze un dezastru, prin vointa sa.

In plus, astazi intreaga lume este constinenta de capacitatea distrugatoare a armamentului modern. Daca, in 1914, Keiserul de la Berlin si Tarul de la Moscova si-ar fi dat seama ca-si pot pierde tronurile in 1918, ar fi fost cu siguranta mai prudenti in 1914.

Dar cea mai mare diferenta dintre situatia din 1914 si cea din 2014 consta in starea de spirit. Atunci, opinia publica simtea ca razboiul este inevitabil. Micile state incheiau conventii intre ele, subscriau intelegeri cu cele mari, acestea la randul lor incheiau aliante intre ele.

Natalitata nu mai e ca pe vremea lui Malthus

Fara indoiala ca nu este liniste nici astazi. Dar dupa atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, mult mai agresive decat evenimentul de la Sarajevo, petrecut acum un secol, nu s-a declansat un razboi mondial, chiar daca Statele Unite au actionat militar ca sa-si apere legitimele interese.

Dar sa nu incheiem cele de fata fara sa mai reflectam o data la temuta lege a lui Malthus, de la care am pornit. Sa fi gresit el? Deloc. Intre anii 1766 si 1834, cand a trait acest mare economist, dansul pornea de la acea realitate ca populatia creste in progresie geometrica, resursele in progresie aritmetica si intr-o zi nu vor mai fi suficiente. Simplu.

Dar astazi, natalitatea celei mai numeroase tari din lume, China, a scazut prin masuri organizate, natalitata intregii lumi dezvoltate a scazut printr-o conjunctura neasteptata si numai tarile neevoluate mai contribuie la inmultirea masiva a populatiei, fapt de care se ocupa numeroase ONG-uri.

In plus, a aparut si miscarea ecologista. Poate ca daca Malthus stia toate acestea, punea si dansul altfel infricosetoarea problema.

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....