Presedintele sirian, Bashar al-Assad, nu are niciun viitor. Intre timp, Consiliul de Securitate al ONU inainteaza cu rezolutia referitoare la Siria, cerand inclusiv demisia lui Bashar al-Assad. Rusia, insa, se opune, preferand alte formule.
Rusia a blocat adoptarea rezolutiei comune care, pe langa amenintarea cu sanctiuni, cere regimului de la Damasc sa inceteze a mai incalca drepturile omului si sa garanteze o mai mare democratie cetatenilor. Moscova se teme ca rezolutia, in forma sa actuala, ar putea deschide calea pentru o interventie militara a Occidentului in Siria, pe modelul Libia.
Moscova se teme ca, dupa Mubarak si Gaddafi, odata cu prabusirea lui Assad, si-ar putea pierde si ultimul om de incredere din Orientul Mijlociu. Miza rusilor: negotul cu armament dintre cele doua tari, precum si baza militara navala ruseasca din portul Tartus, scrie Deutsche Welle.
In clasicul stil sovietic
Guvernul lui Vladimir Putin face, insa, o mare eroare. Intr-o incercare disperata de a-si pastra si ultimele ramasite de influenta a puterii sale externe, folosindu-se de dreptul de veto din cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Moscova ingnora partea umanitara a lucrurilor. In stilul pur, patentat de sovietici, Rusia sprijina un dictator care nu se da in laturi de la nimic. Acum, Assad reprezinta pentru Moscova ceea ce era Saddam Hussein candva.
Guvernul rus se discrediteaza singur, nemaifiind credibil in pozitia de mediator al situatiei din Siria, pe care o clameaza. Moscova ar putea sa joace un rol de mediere numai daca s-a dezice de Assad, in cadrul Consiliului de Securitate. In caz contrar, actualele propuneri de negocieri cu opozitia siriana nu arata decat ca o manevra ieftina, prin care Moscova cauta sa castige timp pentru protejatul sau, Bashar al-Assad.
Moscova este izolata
Rusia este aproape singura, pozitia sa defensiva in cadrul Consiliului de Securitate, nefiind agreata de nimeni. Este adevarat ca, pana acum, China ramane de partea ei. Dar, intr-un final, Beijingul se va alia cu noii liderii ai lumii arabe, acuzand necesitatea achizitionarii de materii prime din Orientul Mijlociu. Moscova, cu toate acestea, continua sa spuna un hotarat "niet". Conflictul sirian pare pentru Moscova un epilog intarziat al Razboiului Rece, fiind vorba despre salvarea in regiune a ultimei sfere de influenta a Rusiei.