Putin si Orban, salvatorii crestinismului

Presedintele rus, Vladimir Putin, face inca o vizita la Budapesta. Tema principala ar fi chipurile protejarea crestinilor persecutati. De fapt, este vorba de curent electric, gaz si bani.

La Budapesta are loc in prezent o conferinta a episcopilor si preotilor din Orientul Apropiat si Mijlociu. Se discuta despre cum ar putea fi protejati mai bine crestinii prigoniti din acea regiune. Sunt prezenti capii bisericilor crestine din Irak si Siria, dar si presedintele rus Vladimir Putin.

Putin si gazda sa Viktor Orban se prezinta drept aparatori ai crestinismului acolo unde el a aparut si unde este in prezent in cel mai mare pericol: in Orientul Mijlociu. Cei doi procedeaza altfel decat tarile occidentale, care se straduiesc mereu sa evite la proiectele umanitare din regiune sa faca diferenta intre musulmani si crestini, pentru ca aceasta ar fi o forma de discriminare.

Intalnire intre salvatorii lumii crestine

Putin si Orban vad lucrurile altfel: prigonirea crestinilor ar fi "ultima forma de discriminare acceptata" in ochii liderilor occidentali, a declarat ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, in ajunul intalnirii.

Ungaria a furnizat pana acum 50 de milioane de dolari pentru construirea sau renovarea de scoli, biserici si spitale ale comunitatii crestine in regiunea amintita. Ungaria este singura tara care are un adjunct de secretar de stat insarcinat cu protectia crestinilor prigoniti in lumea intreaga.

Este in orice caz o schimbare de directie: presa scrie la fiecare vizita a lui Putin la Budapesta si a lui Orban la Moscova, deci de cate una-doua ori pe an, mai mereu cum s-au intalnit iar autocratii intre ei. Acum se incearca furnizarea unui ton mai pozitiv: salvatorii crestinismului intre ei. O sa fie mass-media sensibile la acest aspect nou?

Banii si energia atomica

Acesta este contextul, dar la intalnirea dintre Putin si Orban se va discuta desigur mai mult despre bani si energie decat despre crestinism.

Temele economice principale ar fi gazul rusesc si extinderea centralei nucleare Paks, o afacere de 10 miliarde, pe care Ungaria a incredintat-o firmelor rusesti mai degraba decat celor vestice. Este, din punct de vedere tehnic, o decizie logica: centrala nucleara Paks a fost construita de rusi. Nu ar fi deci normal ca tot ei sa o modernizeze si extinda?

Din punct de vedere politic, insa, decizia a generat mari controverse. Multi o considera un pas periculos, prin care mica Ungarie devine si mai dependenta energetic de marea Rusie. Si aprovizionarea cu gaz a Ungariei este acoperita aproape in totalitate de Rusia. Pentru ca gazul rusesc este mai ieftin.

Ar trebui sa fie cumparat gaz mai scump doar pentru a face pe plac tarilor occidentale si firmelor lor? Nu este tocmai Vestul cel care proclama ca economia de piata, cu ale sale cerere si oferta, ar fi cea mai buna inventie de la roata incoace?

Lucrurile se complica la o privire mai atenta. Rusia garanteaza pentru finantarea proiectului credite despre ale caror conditii se stie foarte putin in public. Un lucru este clar: dobanzile la nivel mondial au scazut de la incheierea acestei intelegeri, fara modificarea insa a conditiilor creditelor amintite.

Partial si din cauza opozitiei UE, proiectul este in prezent intarziat. Apoi se pune intrebarea de unde sa fie adusi muncitorii constructori necesari in activitatile de modernizare si extindere a centralei, avand in vedere ca personalul calificat ungar prefera sa lucreze pe bani mai buni in Vest.

Intrebari peste intrebari, care par insa aparent rezolvate, pentru ca Orban si Putin vor discuta despre o accelerare a ritmului de lucru in acest proiect.

Gazul, Ucraina si puterea

Gazul rusesc a devenit si o problema politica, dupa declansarea conflictului ruso-ucrainean. Rusia vrea sa opreasca din 2020 livrarile de gaz catre tari terte prin tranzitarea teritoriului ucrainean.

Rutele alternative ar fi conducta Nord Stream 1, existenta deja din 2011, respectiv controversatul proiect nou Nord Stream 2 (ambele conducte traverseaza Marea Baltica si ajung direct in Germania), precum si "Turkish Stream", prin Marea Neagra direct in Turcia.

Acest din urma proiect ar urma sa fie dat in folosinta anul viitor. Ungaria ar urma sa primeasca pe aceste rute anual sase miliarde de metri cubi de gaz rusesc. In acest context, nu este deci o coincidenta ca la Budapesta va veni pe 7 noiembrie si presedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Pentru a evita eventuale probleme de livrare odata cu schimbarea rutelor, Rusia a furnizat deja anul acesta gaz suplimentar Ungariei, care are acum rezerve suficiente pentru 2020.

Toate acestea inseamna ca Putin va lasa in curand Ucraina fara tranzitul gazului rusesc si fara a periclita livrarile catre Uniunea Europeana. Pana acum, numeroase tari au primit gaz rusesc prin conducte care tranziteaza Ucraina. O evolutie dura, dar pentru care Germania nu poate critica pe nimeni, deoarece si ea primeste gaz rusesc care evita Ucraina.

Realpolitik pentru o tara mica

Dincolo de teme tehnice si concrete, ramane intrebarea: cum de se intalnesc Putin si Orban atat de des, de minimum una-doua ori pe an, avand in vedere ca vizitele lui Orban la liderii vestici si invers sunt mult mai rare?

Cancelarul german Angela Merkel a fost doar de doua ori la Budapesta de la preluarea puterii de catre Orban, in 2010.

Un raspuns ar fi ca liderii tarilor din UE se intalnesc oricum deseori la Bruxelles, contactul la nivelul institutiilor comunitare fiind mult mai strans.

Dar raspunsul politic este urmatorul: Orban este convins ca Ungaria, ca tara mica intre diverse mari puteri, trebuie sa ofere fiecareia ceva, astfel incat aceste mari puteri sa fie interesate de succesul Ungariei.

Liderul de la Budapesta ofera SUA cooperare militara, inclusiv la misiuni in strainatate, de pilda in Irak sau Afganistan. Germanilor le ofera sprijin in politica industriala, marii constructori auto germani sunt foarte bine primiti in Ungaria. Iar rusilor le ofera centrala atomica de la Paks si o scena: la Budapesta, Putin poate arata lumii intregi ca are aliati inclusiv in UE.

Boris Kalnoky

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...