Rusia va incerca sa taie o feliuta din salamul teritoriului Ucrainei Interviu

Rusia intentioneaza sa destabilizeze Ucraina prin mentinerea conflictului din Donbas in stare de conservare, in asa fel incat sa mai smulga bucati din teritoriu dupa cum doreste, considera Vladimir Socor, analist politic al Fundatiei Jamestown.

Socor mai spune, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca amenintarile Moscovei la adresa Romaniei, pe tema scutului antiracheta, sunt un bluf similar cu avertismentele nucleare adresate Germaniei in anii '80.

In ultima vreme s-a speculat pe marginea dorintei presedintelui rus Vladimir Putin de a deschide un coridor terestru din Crimeea, trecand prin Odessa, pana in Transnistria. Care credeti ca este intentia sa in Ucraina?

Rusia s-a impuscat in picior. Lucrurile se intorc impotriva lui Putin Interviu

Putin este fara indoiala un strateg care actioneaza tactic pentru a-si indeplini obiectivele strategice. Eu nu folosesc termenul Putin in loc de Rusia. Eu consider ca este gresit si contraproductiv sa personalizam politica externa si deciziile Rusiei, reducandu-le la persoana lui Putin. Avem de-a face cu un proces istoric intre Rusia si Ucraina, care dureaza de cateva secole, si cu un proces de expansiune ruseasca in Balcani prin regiunea Odessa si eventual prin Moldova.

Procesul acesta istoric este condus azi de Putin, dar a fost condus alaltaieri de tar si ieri de comunisti. Obiectivul strategic al Rusiei este de a transforma Ucraina intr-un stat nefunctional sau chiar intr-un non-stat, prin asa-numita federalizare sau alte forme de faramitare si dezorganizare.

In acest scop, Rusia a lansat proiectul Novorossia. Epicentrul proiectului este regiunea Odessa, situata in vecinatatea imediata a Romaniei si R. Moldova. Rusia ar putea sa isi instituie controlul in regiunea Odessa a Ucrainei, in cazul in care s-ar prabusi ordinea interna din Ucraina.

In aceasta ipoteza, care mie mi se pare in acest moment neprobabila, Rusia nu ar avea nevoie sa deschida un coridor terestru de la Mariupol la Crimeea si Odessa, ar fi suficient sa debarce o forta in regiunea Odessa, din Crimeea, de exemplu. Dar asta presupune dezintegrarea ordinii interne din Ucraina.

Eu si alti analisti ne-am temut de o asemenea posibilitate la inceputul acestei ierni, cand se punea intrebarea daca Ucraina, in starea ei economica foarte precara, va supravietui iernii fara tulburari sociale.

Acest lucru s-a intamplat, Ucraina a supravietuit iernii fara tulburari sociale, intre timp FMI si alte institutii au decis sa crediteze Ucraina, care a trecut la masura fara precedent de a invita oficialitati din alte tari pentru a-si asuma raspunderea reformelor, guvernarea de la Kiev este plina de georgieni, lituanieni, americani, un exemplu pe care as fi vrut sa-l urmeze si Republica Moldova.

Increderea Occidentului in capacitatea Ucrainei de a se reforma cu acest sprijin extern a crescut. A reusit si politica Ucraina de a-si diversifica aprovizionarii cu energie, datorita deschiderii conductei care vine de pe teritoriul UE, prin Slovacia, in Ucraina, dand posibilitatea sa importe gaz din alte surse decat Gazpromul.

Gazpromul a pierdut monopolul si primul loc in Ucraina, si a fost nevoit sa acorde Ucrainei o reducere de pret la gaze in pofida starii de razboi de facto. A fost al treilea termen consecutiv de trei luni si, probabil, aceasta situatie de provizorat va continua pana la decizia arbitrajului de la Stockholm in privinta pretinselor sau realelor datorii ale Ucrainei fata de Gazprom in privinta livrarilor de gaze.

De asemenea, se mentine coeziunea majoritatii parlamentare din Verhovna Rada, si aceasta depaseste asteptarile si pronosticurile. Este pana la urma o coalitie de sase grupari, greu de gestionat, si experienta Ucrainei din trecut, din acest punct de vedere, era negativa.

Vin rusii peste noi? Avem motive sa ne temem de amenintarile voalate ale Moscovei? Interviu cu Iulian Chifu

In situatia aceasta, Rusia nu are interesul sa inghete conflictul, ci sa-l conserve. Eu folosesc termenul conflict conservat, care reflecta o intentie de a mentine conflictul in stare latenta. E o optiune strategica.

In Ucraina conflictul nu e inghetat, e inca fluid, dar e mentinut intr-o stare de conservare si poate fi escaladat sau de-escaladat, in functie de decizia Rusiei in oricare moment. Si eu ma astept ca Rusia sa porneasca ofensive de natura tactica prin care sa destabilizeze frontul din Donbas si guvernarea din Kiev din punct de vedere politic.

Un conflict inghetat, de tip Transnistria, ar lasa practic mainile libere guvernarii de la Kiev sa continue reformele in liniste relativa si sa stabilizeze viata politica interna. Un conflict insa de tipul celui care a existat in Donbas in ultimele 12 luni poate sa destabilizeze Kievul, politica si economia Ucrainei.

Rusia nu va trece in niciun caz la operatiuni masive, de tip conventional, atacand in mod vizibil, cu forte identificabile ca fiind rusesti, ci va pune in fata asa-zisele forte ale Donetkului si Luhanskului, cu sprijin logistic rusesc si va musca bucatele din teritoriul Ucrainei, asa cum s-a intamplat inainte de primul armistitiu de la Minsk si de al doilea armistitiu de la Minsk.

Rusia va incerca sa continue acest ciclu prin care rusii taie o feliuta din salamul teritoriului Ucrainei, sunt victoriosi pe plan local la nivel tactic si forteaza Kievul sa ceara armistitu sa stopeze acest proces. Asa s-a intamplat la Minsk 1 si la Minsk 2 si au existat oficialitati ruse, inclusiv presedintele Vladimir Putin, care se refera la posibilitatea unui Minsk 3.

Deci iarasi o mica operatie locala, o cucerire care nu ar prezenta un casus belli, dar o cucerire la nivel tactic suficient pentru a destabiliza Kievul, a aratat inferioritatea continua a armatei ucrainene si ar constrange Kievul sa ceara un nou armistitiu, care ar fi insotit de noi conditii politice.

In acest caz, cum ramane cu Transnistria? Se poate dezgheta la fel de catre Rusia?

Nu cred ca rusii au sa porneasca un nou conflict armat in Transnistria, sigur nu pana apare un deznodamant in ceea ce priveste Ucraina. In ipoteza teoretica in care rusii ar controla regiunea Odessa, atunci se schimba totul. Dar deocamdata Ucraina pare sa detina destul de ferm controlul in Odessa.

Proiectul Novorossia a esuat in toate locurile in afara celor in care au fost prezente forte rusesti, adica parti din Donetk si parti din Luhansk. Novorossia viza opt provincii, a esuat in sase, inclusiv Odessa, pe de o parte, din lipsa de sprijin popular, iar pe de alta parte datorita unor aliante neformale, tacite sau declarate, intre cercurile de putere la nivel local din fiecare provincie.

Ce traseu credeti ca va avea Republica Moldova, luand in considerare noua coalitie de guvernare? Va fi atrasa din nou catre Rusia?

Grea intrebare. Recent, mai ales dupa alegerile din noiembrie, optimismul meu in privinta Republicii Moldova a scazut mult. Eu vad tendinte negative in R. Moldova. Directia neta este fara indoiala negativa.

In cea mai recenta editie a Barometrului de Opinie Publica, editia de primavara 2015, pentru prima data sprijinul pentru Uniunea Eurasiatica condusa de Rusia este mai mare decat pentru UE. Aceste doua curbe se apropiau treptat, sustinatorii Uniunii Eurasiatice mereu castigau teren, acum pentru prima data au depasit si destul de categoric, dincolo de marja de eroare.

Rusia a ramas la fel de hulpava de pamant strain Interviu

Nu am avut niciodata parerea ca cele trei partide din fosta coalitie guvernamentala erau toate pro-europene sau la fel de pro-europene. In analiza mea, numai PLDM este realmente pro-european.

PL, al lui Mihai Ghimpu, cu toate ca se bucura de unele simpatii la Bucuresti, a pus bete in roate permanent proiectelor de integrare europeana, nu atat din rea-vointa cat din neintelegere si incultura liderilor acestui partid, iar partidul condus de facto de domnul Plahotniciuc este principala sursa a decaderii si putreziciunii din sistemul politic si juridic, este o amenintare la adresa integrarii europene.

Moldova a avut un partid pro-european, PLDM, care a dus tot greul efortului de integrare europeana, de adaptare a legilor si care a livrat rezultate: inlaturarea vizelor de calatorie, acordul de asociere, acordul de comert liber aprofundat, acestea au fost rezultatele livrate de echipa Filat-Leanca in decurs de cinci ani. Acum aceasta echipa s-a scindat.

Ce sanse ii dati lui Iurie Leanca?

Eu il cunosc pe Leanca de peste 20 de ani si pot spune ca m-a onorat cu amicitia sa. Regret sa spun ca il consider un prim-ministru ratat. Lucrurile au mers cel mai prost in timpul guvernarii Leanca: scandalul din sistemul bancar, peste un miliard de dolari fugiti din sistemul bancar al Moldovei in cel al Rusiei, cedarea aeroportului catre rusi, declinul optiunii europene si ascensiunii optiunii eurasiatice in opinia publica, perceptia potrivit careia tot sistemul este corupt, ascensiunea Partidului Socialistilor.

Dansul este un diplomat talentat, cu succese diplomatice, dar nu a fost potrivit pentru postul de prim-ministru, el singur a recunoscut in interviurile care au urmat caderii Guvernului condus de dansul. Cei care il cunosc stiu ca nu cunoaste economia, managementul, a fost pus in acest post pentru ca arata foarte bine in fata Occidentului, este un personaj frumos de aratat in vitrina.

Acum, Leanca a plecat din PLDM fara adepti. Adeptii din noul sau partid nu au facut parte din PLDM, dansului i s-a alaturat un grup de diplomati, partidul sau arata mai mult ca un club diplomatic. Va scinda insa votul PLDM, electoratul sau.

Dupa parerea mea, analiza lui Leanca asupra situatiei din R. Moldova este complet depasita. Dansul are un inamic, Partidul Comunistilor, care este insa in declin, a pierdut jumatate din voturi, este un partid al senectutii si al neputintei, nu mai reprezinta un pericol pentru R. Moldova. Cu totul altele sunt pericolele interne, nu comunistii. Partidul Socialistilor e cel mai mare pericol - e in plina ascensiune, cu sprijin deplin din partea Rusiei.

Si Partidul Democrat este pericolul numarul doi.

In ce fel contribuie continuarea influentei ruse in Gagauzia la aceasta stare proasta din Moldova?

La gagauzi nu s-a schimbat aproape nimic, ei au fost mereu pro-rusi din motive istorice. Ei poarta recunostinta Rusiei tariste si nu se trezisera nici in perioada sovietica sa afle ca nu mai exista Imperiul Tarist, ei erau recunoscatori tot imperiului. Acum, de cand a venit Putin la putere, poate nici nu mai e grava confuzia dintre Rusia si Imperiul Tarist.

Irina Vlah nu as spune deloc ca este un instrument al Rusiei, eu o consider o persoana rezonabila, va dori sa aiba relatii civilizate si corecte cu Guvernul de la Chisinau, din care face parte ex oficio, ca bascan al Gagauziei.

Rusia inca nu a ajuns la acea etapa in care ar dori destabilizare in Gagauzia.

Din punctul de vedere al Rusiei, Gagauzia este subordonata Transnistriei. Va dori sa "federalizeze" Moldova intr-o federatie cu trei componente: Moldova din dreapta Nistrului, Transnistria si Gagauzia. Dar va trece la destabilizarea Gagauziei atunci cand se va profila o rezolvare politica a Transnistriei. Daca si cand Rusia va impinge Rusia spre federalizarea Chisinau-Tiraspol, abia atunci Rusia va introduce si al treilea factor, Gagauzia.

Pana atunci, Rusia e ocupata cu Ucraina, nici nu a trecut la incercari de a rezolva Transnistria, deci Gagauzia va trebui sa mai astepte.

Intre timp, Rusia are interesul ca liderii Gagauziei, Irina Vlah in speta, sa se profileze ca un partener de dialog credibil pentru Chisinau. Rusii chiar vor incuraja un fel de dialog Chsinau-Comrat, insasi notiunea de dialog implica punerea pe picior de egalitate a Chisinaului cu o parte a Republicii Moldova, in cazul de fata cu Gagauzia. Daca se ajunge la un fel de dialog institutionalizat intre Chisinau si Comrat, acest dialog va putea sa devina un mecanism de a include Gagauzia intr-o solutie trilaterala Chisinau-Tiraspol-Comrat in cazul federalizarii.

In ultima vreme retoria amenintatoare a Rusiei la adresa tarilor care gazduiesc elementele scutului antiracheta american, Polonia si Romania, s-a intensificat. Sa ne simtim amenintati?

Eu cred ca este o chestiune retorica. In trecutul deloc indepartat unele tari mult mai puternice decat Romania, Germania in speta, au fost tinta unor atacuri retorice asemanatoare, ce-i drept in perioada sovietica.

Cand era criza rachetelor cu raza medie de actiune, 1980-1987, in perioada asta, Moscova tot timpul ameninta Germania in acelasi stil in care ameninta acum Romania si Polonia.

Ameninta Germania ca, daca desfasoara rachete americane pe teritoriul ei, atunci Germania va deveni tinta unor bombardamente nucleare rusesti. Retorica de azi reproduce exact retorica ruseasca de atunci, adresata Germaniei. Atunci, retorica Germaniei avea scopul de a scinda societatea germana, de a stimula miscarile pacifiste, de a pune Guvernul intr-o situatie dificila.

Cred ca acesta este si calculul Moscovei astazi, insa evident Moscova subestimeaza coeziunea societatilor romana si poloneza in problema politicii externe si securitatii nationale. Cred ca este un bluf rusesc care nu are nicio sansa de a se materializa.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...