In infernul din Siria, cel mai mult sufera nevinovatii. Lectia pe care trebuie sa o invatam din tragedia Alep

Groznai, Dresden, Guernica, acestea sunt orase care au intrat in istorie pentru ca au fost rase de pe fata pamantului in timpul unor conflicte. In curand, si orasul sirian Alep va intra in aceasta statistica sumbra.

Patrimoniul musulman din Alep, vechi de 1000 de ani, s-a transformat in praf. Bombele au lovit scoli si spitale, oamenii au ramas fara case, au murit de foame ori au fost gazati, scrie The Economist, intr-un amplu material titrat "Lectia pe care trebuie sa o invatam din Alep".

Nimeni nu stie cati dintre zecile de mii de oameni - ultima enclava arab sunnita - vor muri sub daramaturile caselor in care locuiesc acum. Chiar daca vor fi evacuati in siguranta, asa cum le-a fost promis, in ultimii ani au trait un adevarat calvar, care n-are nimic de-a face cu principiul ca oamenii nevinovati ar trebui crutati de ravagiile si ororile razboiului. O realitate urata si sumbra a pus stapanire, iar lumea e din ce in ce mai periculoasa si instabila, se arata in materialul care apare si in editia print a The Economist.

Proteste pasnice inabusite cu violenta

Pentru a masura dimensiunea tragediei din Alep, sa ne amintim ca la primele manifestatii impotriva presedintelui Siriei, Bashar al-Assad, in 2011, am vazut sunnitii care marsaluiau veseli alaturi de siiti, crestini si kurzi.

De la bun inceput, cu ajutorul extins din Iran, Assad a vrut sa inabuse protestele pasnice prin violenta si sa-si radicalizeze poporul. La inceput, afirmatia ca toti rebelii sunt "teroristi" a fost scandaloasa. Astazi, unii dintre ei chiar sunt teroristi.

A existat un punct de cotitura atunci cand Occidentul a intervenit: a stabilit o zona de interdictie aeriana, un refugiu in care civilii se pot adaposti si chiar a avut un program de inarmare a rebelilor. Dar, paralizat de ce s-a intamplat in Irak si Afganistan, Occidentul a facut un pas inapoi.

Luptele au devenit din ce in mai sangeroase. Dar si riscul si complexitatea intervenntiei au crescut repede. Cand Assad era pe cale de a fi dat jos de la putere, Rusia a intrat in lupta si a actionat fara constiinta si cu efecte devastatoare, mai scrie sursa citata. Ce se intampla in Alep este o dovada ca Assad conduce batalia. Dar victoria reala apartine Rusiei, care, inca o data, are un cuvant greu de spus in Orientul Mijlociu.

Praf si cenusa

Campaniile din Afganistan si Irak, conduse de americani, au demonstrat ca nici cea mai puternica tara din lume nu poate impune democratia prin forta. Tragedia din Alep este mai putin evidenta, dar la fel de semnificativa. Confruntat cu atrocitatile lui Assad, Occidentul nu a facut decat sa repete fraze diplomatice si a aratat ca valorile sale sunt doar cuvinte si ca acestea pot fi ignorate.

Vina, mai scrie The Economist, este impartasita de mai multi oameni. Dupa ce Assad a folosit gaze chimice asupra poporului sirian, parlamentul Marii Britanii a votat impotriva luarii de actiuni militare chiar, si limitate. In timp ce milioane de oameni au fugit in tarile vecine Siriei, inclusiv Liban si Iordania, cele mai multe state europene pun bariere pentru a mentine refugiatii afara.

Vina principala cade pe Barack Obama, pentru ca a tratat Siria ca pe o capcana care trebuie evitata, iar predictia sa ca Rusia se va impotmoli intr-o "mlastina" s-a dovedit a fi o eroare istorica de judecata. Alep este o dovada a faptului ca unele politici ale lui Obama au esuat.

Vezi si Imaginile cosmarului din Siria: Copiii raniti din Alep sunt atat de traumatizati, incat nici nu mai pot plange (Video)

In timp ce America a facut un pas inapoi, locul gol nu a fost umplut de tari responsabile care sprijina status quo-ul, ci de Rusia si Iran, care vad promovarea valorilor occidentale ca pe un complot pentru a schimba regimul de la Moscova si Teheran.

Bine ati venit la targ

Teoretic, urmatorul presedinte american care ar putea incerca sa inverseze acest lucru este Donald Trump. Totusi, Trump intruchipeaza ideea ca interventia liberala este pentru fraieri. Faptul ca l-a numit pe Rex Tillerson, seful de la ExxonMobil, in functia de secretar de stat intareste mesajul campaniei sale: Trump vrea sa faca intelegeri, nu sa promoveze valori.

Sa incerci sa inchei acorduri este o parte esentiala a diplomatiei, in special cu adversari precum Rusia si Iran si competitori precum China. Dar o politica externa care merge din afacere in afacere fara o strategie sau care sa fie ancorata in valori prezinta riscuri grave, unul fiind ca aliatii devin mijloace de negociere. Trump si-a expus deja sprijinul pentru Taiwanul democratic pe care China il vede ca pe o provincie renegata. O intelegere intre Tillerson si prietenii sai din Rusia care ar duce la retragerea trupelor americane din statele din linia intai a NATO in schimbul unor actiuni diplomatice impotriva Iranului sau Chinei ar face ca statele baltice sa fie expuse agresiunii Rusiei. Trump trebuie sa aiba grija de aliatii sai, nu sa ii vanda.

Lumea a vazut ce se intampla cand valorile nu pot contracara haosul. Abandonarea luptei din Alep a fost fara mila, iar oamenii care sufera cel mai mult sunt saracii si nevinovatii.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...