Ziare.com

In sfarsit, o poveste de succes pentru SUA? Ce inseamna sfarsitul Statului Islamic

de Bogdana Boga
Miercuri, 25 Octombrie 2017, ora 07:48

   

In sfarsit, o poveste de succes pentru SUA? Ce inseamna sfarsitul Statului Islamic
Daca nu cumva credeti ca decapitarea oamenilor este o modalitate adecvata de a sustine o cauza politica, iminenta moarte a Statului Islamic este o veste buna.

Dar ar trebui sa fim atenti sa nu celebram prematur "misiunea indeplinita" si sa invatam niste lectii pentru viitor dintr-un rezultat care altfel merita sa fie sarbatorit.

Asa isi incepe analiza acestui final fericit Stephen M. Walt, care este profesor de Relatii Internationale la Universitatea Harvard, intr-un editorial publicat de Foreign Policy.

Analistul face o evaluare preliminara a ceea ce inseamna infrangerea Statului Islamic, sub forma a cinci intrebari si a unor raspunsuri pe care singur le califica drept provizorii.

1. A fost Statul Islamic un "stat revolutionar" autentic?

Autorul considera ca da. Ba mai mult, compara Statul Islamic cu alte miscari revolutionare (de exemplu, Jacobinii, bolsevicii, khmerii rosii etc.). Fiecare dintre aceste miscari radicale au proclamat o viziune extrema pentru transformarea societatii, au crezut ca fortele istoriei (sau providenta divina) erau de partea lor si le-au garantat succesul, s-au bazat pe violenta extrema pentru a-si promova obiectivele si au avut o anumita capacitate de a inspira oamenii.

Totusi, Statul Islamic nu a fost la fel de periculos, pentru ca majoritatea miscarilor revolutionare nu au putut nici sa-si exporte modelul, nici sa supravietuiasca prea mult, daca nu au reusit sa preia controlul unei tari puternice. Din fericire, desi Statul Islamic a fost la un moment dat mai bogat ca majoritatea organizatiilor teroriste, acesta a fost totusi un an slab, sustine profesorul Walt.

2. De ce a pierdut Statul Islamic?

Din mai multe motive. Infrangerea Statului Islamic era prestabilita si nu ar trebui sa ne surprinda.

In ciuda comportamentului sau inspaimantator si a accesului la unele venituri din petrol, a fost mult mai slab decat Rusia bolsevica sau Franta revolutionara sau chiar majoritatea vecinilor sai imediati.

Intr-adevar, a reusit sa profite de controlul asupra multor deserturi, din cauza vidului de putere creat de invazia SUA din Irak si a revoltelor ulterioare din Siria. Odata ce grupul s-a stabilit in Raqqa si in teritoriul inconjurator, exemplul, ideologia si sprijinul material au putut provoca ceva necazuri in alte locuri.

Insa slabiciunea inerenta i-a limitat capacitatea de a-si raspandi mesajul si l-a dezavantajat grav odata ce vecinii s-au prins cu cine au de-a face.

Miscarile revolutionare reusesc uneori pentru ca se bucura de avantajul surprizei - asa cum a facut-o Statul Islamic cand a aparut pentru prima oara - dar devine mai greu pentru ele sa se extinda sau sa supravietuiasca, atunci cand state mai puternice sunt constiente de pericolul pe care il reprezinta si iau masuri pentru a-l impiedica.

Statul Islamic nu a facut exceptie.

Mai mult, ideologia radicala si practicile oribile ale Statului Islamic (inclusiv decapitarile, sclavia sexuala) au alienat aproape pe toata lumea, la fel ca tendinta sa de a trata musulmanii care nu impartasesc opiniile sale extreme ca fiind apostati.

Nu este usor sa unesti in jurul unui obiectiv comun Statele Unite, Rusia, Irakul, regimul Bashar al-Assad in Siria, Iranul, Arabia Saudita, Uniunea Europeana, Iordania, kurzii, dar strategii straluciti ai Statului Islamic au reusit s-o faca. Si, imediat ce a aparut aceasta colaborare, califatul pretentios al ISIS a fost istorie.

In cele din urma, campania anti-ISIS a reusit si pentru ca americanii au lasat cu intelepciune actorii locali sa preia conducerea si nu au incercat sa elimine singuri Statul Islamic. Forta aeriana a SUA a jucat un rol important, la fel ca si consilierea si instruirea furnizate de Armata. Dar actorii locali cu o miza imediata in conflict si mai multe pretentii fata de legitimitatea locala au dus adevarata lupta pe teren.

Aceasta utilizare cu masura a fortei a facut mai greu pentru Statul Islamic sa prezinte campania SUA in zona ca un atac strain asupra Islamului, mai ales cand chiar majoritatea victimelor ISIS erau musulmani.

3. Este campania impotriva Statului Islamic o rara poveste de succes pentru politica externa a SUA?

In mod sigur, dar sa nu se laude prea tare.

Autorul se declara destul de critic fata de politica externa recenta a SUA, incluzand tendinta Washingtonului de a intra in razboaie pe care nu le poate castiga. Cu toate acestea, campania impotriva Statului Islamic pare a fi un succes militar clar si ar trebui sa o recunoastem ca atare.

In acelasi timp, americanii ar trebui sa reziste tentatiei de a se felicita prea mult. Pentru inceput, sa nu uitam ca Statul Islamic nu ar fi aparut niciodata daca Administratia George W. Bush nu ar fi decis sa invadeze Irakul in 2003 si apoi a facut praf ocupatia ulterioara, adauga sursa citata.

Prin urmare, ajutand la infrangerea Statului islamic, americanii rezolva doar o problema pe care chiar ei o provocasera.

Si, cel mai important, circumstantele au fost favorabile pentru infrangerea Statului Islamic. A fost un adversar care nu avea resurse abundente, putere militara sofisticata sau aliati capabili. Actiunile sale au dus la o coalitie diversa, unita de convingerea comuna ca organizatia extremista trebuie distrusa.

Coalitia anti-ISIS a avut, de asemenea, un obiectiv militar clar si direct: distrugerea controlului teritorial al gruparii, eliminarea cat mai multor suporteri ISIS si distrugerea pretentiilor sale de a reprezenta "adevaratul islam" sau de a fi modelul in regiune.

Fara a minimaliza provocarile militare specifice implicate, acesta a fost genul de batalie pe care Statele Unite (si partenerii locali) ar trebui sa-l poata castiga si tipul de adversar pe care ar trebui sa-l poata invinge usor.

De aceea, autorul sustine ca ar trebui sa fim atenti si sa nu concluzionam ca acest succes este un model pentru viitoarele conflicte sau o justificare a eforturilor Americii de a-si impune modelul democratic in alta parte.

De exemplu, conditiile care au facut posibila infrangerea Statului Islamic nu exista in Afganistan, Yemen sau Libia, motiv pentru care eforturile SUA nu au fost incununate de succes.

In plus, infrangerea Statului Islamic aduce cu sine alte dileme: soarta kurzilor, dorinta lui Assad de a-si restabili autoritatea in acea parte a Siriei, rolul Iranului si al Turciei si aparitia probabila a unor noi organizatii jihadiste. Infrangerea Statului Islamic este o victorie clara, insa semnificatia sa mai larga nu trebuie exagerata.

4. Merita Trump sa-si asume victoria?

Da, dar mult mai putin decat probabil o va face.

Donald Trump a criticat in mod repetat politicile Administratiei Barack Obama fata de Statul Islamic in timpul campaniei din 2016 si a promis ca organizatia va disparea "foarte, foarte repede" daca va fi ales.

Dar caderea oraselor Mosul si Raqqa si prabusirea iminenta a Statului Islamic nu prea ii dau dreptate, deoarece campania care a invins ISIS a fost proiectata si pusa in aplicare de Administratia Obama, iar Trump nu s-a indepartat semnificativ de ea.

El le-a dat comandantilor militari o autoritate mai mare de a actiona, dar nu a adaugat resurse suplimentare semnificative si nici nu a schimbat strategia de baza a Administratiei Obama.

Merita laudat pentru ca a pastrat abordarea pe care a mostenit-o si poate ca a accelerat usor ritmul, dar, daca ar fi cinstit (ceea ce nu este), i-ar da credit predecesorului sau.

5. Este caderea orasului Raqqa un major punct de cotitura in campania impotriva "extremismului violent"?

E prea curand sa ne pronuntam.

Atunci cand Statul Islamic a aparut pentru prima data, preocuparea principala a fost capacitatea sa de a servi ca model, folosind resursele sale pentru a-si raspandi ideologia radicala si a instiga atat atacurile organizate, cat si pe cele ale lupilor singuratici din alte tari.

Daca ramanea puternic, multi se temeau ca succesele ISIS ar fi oferit o noua legitimitate unui set de idealuri periculoase si violente. Exista aceasta posibilitate, desi de asemenea se putea ca Statul Islamic sa fi urmat calea miscarilor revolutionare anterioare si sa-si modereze treptat opiniile si comportamentul in timp.

Nu vom sti niciodata raspunsul la aceasta intrebare. Mergand inainte, infrangerea ISIS poate distruge mitul predestinarii, care i-a atras multi sustinatori si ar putea face ca alti potentiali "fani" sa puna la indoiala tacticile violente pe care le accepta gruparile extremiste ca al-Qaida si Statul Islamic. Sau cel putin asa spera autorul citat.

Pe termen scurt, cel putin, infrangerea ISIS va face oarecum mai dificil pentru jihadisti sa planifice si sa puna in aplicare atacuri in alte tari. Din acest motiv, seful statului major american, generalul Joseph Dunford, spune: "Vom vedea in continuare o reducere a teritoriului, a libertatii de miscare, a resurselor si scaderea credibilitatii".

Chiar daca va fi asa, nimeni nu considera ca infrangerea Statului Islamic elimina pericolul in intregime. Dupa cum a observat New York Times in urma cu cateva zile, "organizatia este departe de a fi infranta si ramane astazi mult mai puternica decat atunci cand trupele americane au iesit din Irak".

Intr-adevar, unii experti sunt sceptici ca pericolul de atentate in Europa a trecut. Andrew Parker, seful MI5 al Marii Britanii, a avertizat recent ca "amenintarea este multidimensionala, evolueaza rapid si functioneaza la o scara si intr-un ritm pe care nu le-am mai vazut pana acum".


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre infrangere Statul Islamic SUA Trump
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 16101 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
10 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ar fi frumos

Ca sa fie adevarat......totdeauna cand apare o forta,care vrea sa controleze,apare alta de sens contrar,care se opune....nimic nou.

 

Si...

...sunt destule "forte" in jur.

din pacate...mai mult de jumatate din adeptii isis..

au intrat deja in europa ...ascunsi printre migranti...ca sa isi "regularizeze situatia"...celule latente...ascunse prin societatile urbane europene...
lupta nu s-a terminat...trebuie vanati in europa...atat ei "fostii teroristi" cat si prietenii si familiarii...care ii sprijina financiar...
atentie la moscheile ...reuniunile lor...atentie unde stau numai barbati musulmani in chirii...atentie la cei casatoriti cu europence..cu care chiar daca au copii...tot au ceva de teroristi in ei...
au venit in europa sa se ascunda...sarcina este sa-i gasim..si sa-i anihilam ...inainte de a incerca ceva...
trebuie supraveheati ...si la kebab-uri..si unde isi beau cafeaua...si telefoanele pe care le arunca des...si de cate ori privesc al-jazeera...din ce traiesc ...cati sunt...ce au facut inainte..de unde vin..ce urmaresc cand par de treaba...
sa nu uitam niciodata...toti asasinii se imbraca in oaie...par oameni la locul lor...dar aparentele inseala...
cine a comis crime...o poate face cu usurinta si in viitor...

Mult de munca

"Trebuie supravegheati". Sunt milioane!

Nu ar fi mai simplu sa nu fie in Europa? Se rezolva problema 100%, garantat.

Deportati si gata.

Dar nu se vrea. Asa ca o sa mai moara niste oameni nevinovati in atentate, altii o sa fie hartuiti zilnic, altii o sa trebuiasca sa-si vanda casele pe nimic pentru ca au din ce in ce mai multi musulmani vecini si tot asa.

Sau lasam naibii corectitudinea politica si rezolvam problema.

Un comentariu lucid, dar a uitat sa atinga niste puncte importante,

...care nu mai tin de DAESH: viitorul teritoriilor care i-au apartinut temporar, si actorii care vor sa profite de situatia post-DAESH.
Astfel, kurzii vor sa-si incropeasca un stat si Turcia se simte amenintata, Assad vrea sa isi faca Siria cum a fost dar pentru sine, Rusii vor sa se alega cu ceva influenta sporita, shiitii si Iranul vor dori acelasi lucru, etc., etc. Asa ca ce va face DAESH acuma ca nu mai are teritorii e doar o pate a problemei.

 

Stane.

Esti bun!.
Cine sunt victoriosii,aia care au ocupat terestu.US nu au facut decat sa-i ajute cu aviatia.In jur sunt multi carora nu le convine "victoria".
Urmeaza secvente,secvente,secvente....
Pacat.Deja "victoriosii" au castigat/eliberat munti de moloz.Va fi nevoie de generatii intregi pentru a reface cat de cat.Va fi nevoie ca acele generatii sa jure credinta "finantei mondiale".
Deci,cine-i victorios?.

simplu:...

...victoriosii sunt:
-putin
-soros
-marea revolutie din octombrie al carei centenar se sarbatoreste anul acesta de 7 noiembrie.

Si, Rusia?

Analiza fara a pomeni de rolul Rusiei este incompleta. Pai, apare can victorie exclusiva SUA. Si parca il auzim pe Putin zicand "ba, eu!". A avut Rusia un roll mare, sau mic, sau mai mult a incurcat, Ori a fost potrivnica? Si mai sunt si alti aliati, sa nu uitam Turcia, daca nu cumva e socotita la "forte locale".

 

"ajutand la infrangerea Statului islamic, americanii rezolva doar o

problema pe care chiar ei o provocasera" - corect. Si povestea continuă: lupta anti-ISIS a dus la cresterea influentei Iranului si Rusiei in Siria si Iraq si la prezenta trupelor lor acolo. Iar americanii incearcă acum să elimine prezenta iraniană si rusă, provocată tocmai de debarcarea lui Saddam si de incercarea de debarcare a lui Assad. Similar in Ucraina, războiul a fost provocat de incercarea americanilor de a include Ucraina in NATO. Putem vorbi de un model: SUA creează crize internationale, pe care pretinde apoi că le rezolvă Obiectivele sunt: asigurarea prezentei americane in lume, mentinerea unui buget masiv pentru apărare, care dă de lucru firmelor de armament bine conectate politic, si exportul de arme.

 

Poveste de succes a us ???

Poi daca a fiinta o organizatie terorista, si apoi ca să o distrugi, transformand un oras ca Raqqa in ruina, asa cum numai Dresda a fost transformata cu fosfor alb in ww2 de aceiasi mesieriasi, presupune succes, atunci a fost succes. Personal se constituie in succes, creerea a celei de-a doua organizatii monstruoase teroriste de catre terhicienii us, caci prima a fost Al Quaeda. Cu issis se pare ca au avut sprijin si de la riad (cu bani) si de la tel aviv cu sustinere logistica, mai ales aeriana. Chesita este ca issis a dovedit lumii intregi o perfectionare a tehnicienilor us in creerea unor astfel de cancere teroriste, issis fiind superioara din toate punctele de vedere al quaidei. Mi-e groaza sa ma gandesc ca maine ai tehnicieni vor inventa o noua organizatie criminala. PS Chiar si distrugand caminele a celor peste 120 de mii de sirieni ce traiau candva la raqqa, care desigur ca nu mai au unde sa se intoarca, issis va dainui macar ca gand rau, celor ce vor ca raul sa domeneasca peste lumea asta !

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor