1968, anul in care Franta a reinventat libertatea

Franta celebreaza, in aceasta perioada, patru decenii de la miscarea sociala care a bulversat un intreg continent, in mai 1968.

"Este interzis sa interzici. Fiti realisti, cereti imposibilul. Zidurile au cuvantul": sunt doar cateva dintre sloganurile strigate de milioane de francezi, intr-o primavara care a schimbat istoria moderna a Europei.

De la pilula contraceptiva la greva generala

Momentul Mai 1968 este considerat de sociologii si istoricii francezi o criza generala care "a scanat" societatea si a facut sa iasa la suprafata taceri bolnavicioase si prejudecati apasatoare.

"Franta - 68" s-a inscris intr-un moment social mai amplu, studentii protestand de o parte si de alta a Cortinei de Fier, din Brazilia si SUA pana in Germania.

In Franta insa, evenimentele au luat o amploare deosebita, pentru ca studentilor li s-au alaturat multi artisti si numeroase sindicate. O greva generala, la chemarea Frontului Popular, a paralizat complet tara, din cauza protestului soferilor de pe camioanele militare care transportau valori.

In total, 10 milioane de francezi au fost in greva, timp de doua saptamani.

Frantuzoaicele - si cu ele un intreg val feminin, de la vest la est - devin in numar tot mai mare studente, salariate si independente financiar. Franta autorizeaza folosirea pilulei contraceptive in 1967, iar femeile refuza sa mai aiba acelasi destin ca al mamelor lor.

Biserica, partidele si sindicatele sunt zguduite si ele, sub presiunea unor credinciosi si militanti de tip nou, iar anticolonialismul din timpul razboiului din Algeria devine, inca din 1965, antiimperialismul din timpul razboiului din Vietnam.

Presedintele Charles de Gaulle a calificat drept "chienlit" (dezordine, harababura) protestul care a zguduit tara, el aflandu-se in Romania pentru cateva zile, pe durata miscarii sociale din Franta.

De Gaulle era in tete-a-tete cu Nicolae Ceausescu, in timp ce politia pariziana dispersa manifestantii de la mitinguri, la apelul premierului Georges Pompidou.

In ce lume a fost posibil (necesar) Mai 1968 ?

Cauzele miscarii din mai 1968 sunt diverse, dupa cum au scris in mii de pagini, de atunci, analistii de toate orientarile politice. Cu toti au cazut, insa, de acord asupra unor puncte. Intai de toate, este vorba de rigiditatea care afecta relatiile umane si moravurile, precum si de degradarea conditiilor de trai.

Apoi, numeroase cartiere marginase "presau" asupra capitalei franceze si pana la urma s-au unit cu Parisul, mai ales zona Nanterre. Studentii, care mergeau in universitatile nou construite in aceste zone, descopereau cartierele sarace ale muncitorilor.

Climatul international este dominat de Razboiul Rece, context care impune in diplomatiile tuturor statelor sa se faca o alegere, adica fiecare cancelarie sa se situeze ori de partea comunistilor, ori de partea capitalistilor.

Tinerii au acuzat, bineinteles, conducatorii, indiferent de sistemul politic, iar organizatiile de stanga, formate mai ales din liceeni si studenti, au denuntat "imperialismul american", din cauza razboiului din Vietnam. In aceeasi perioada si tot pe fundalul Razboiului Rece, se nasc si ideile antinucleare.

Mai multi autori au alimentat doctrinat miscarea, fiind vorba despre titluri pe care activistii momentului Mai 1968 le-au revendicat: manifestul lui Wilhelm Reich Revolutia sexuala, aparut in 1936; cartea lui Herbert Marcuse Omul unidimensional, publicata in Franta in 1964 si reeditata in 1968; Societatea spectacolului de Guy Debord, aparuta in 1967; Anti-Oedip de Gilles Deleuze si Felix Guattari, volum publicat in 1972.

In toamna lui 1968, unii analisti considerau deja ca "in luna mai, francezii au luat cuvantul asa cum au luat Bastilia in 1789".

Un alt vis, un alt 1968

Scriitorul Jacques Attali, fost consilier al presedintelui Francois Mitterand si in prezent editorialist la publicatia "L'Express", scria la inceputul lunii, despre aniversarea lui Mai 1968:

"1989 a implinit in Occident idealurile din 1968 si putea sa le implineasca si in China, intr-un fel de Mai 68, in Piata Tienanmen, miscare care a fost innabusita cum s-a intamplat in 1968 cu demonstratiile din SUA si Europa de Est si de Vest.

Astazi, Occidentul sufera de epuizarea propriului ideal. Nu ne ramane decat sa ne gasim locul in lumea in care suntem liberi si deci singuri, in care nimeni nu este obligat sa fie solidar cu cineva sau loial fata de ceva.

Vedem, asadar, ce ne ramane de facut: un 1989 in Asia, un 1968 in Africa. Si in Occident, aparitia unui nou vis."

Două fete, de 6 și 11 ani, atacate cu un cuțit în apropierea unei școli din Franța. Primele informații despre agresor

Două fete de 6 și 11 ani au fost transportate la spital joi, 18 aprilie, după ce au fost atacate cu un cuțit de un bărbat, în apropierea unei școli. Incidentul a avut loc în orașul...

Protest al angajaților Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii: ”Salvaţi Memoria, Adevărul, Viitorul!”

Angajații Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) protestează public faţă de decizia politicienilor de majorare a numărului membrilor Colegiului, în contextul...