Libera circulatie a muncitorilor din Romania nu a dus la perturbari serioase pe piata de munca, Comisia Europeana incurajand tarile care inca pastreaza restrictii sa le ridice cat de repede posibil.
In prezent, 15 tari au impus restrictii totale sau partiale cetatenilor romani si bulgari: Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britania, Olanda, Portugalia, Spania si Ungaria, se arata intr-un proiect de raport ce urmeaza sa fie adoptat marti de Colegiul Comisarilor.
Contrar temerilor acestor tari, ele nu au fost invadate de muncitori romani si bulgari dupa aderare, salariile si locurile de munca nationale nu au fost afectate, iar migrantii au venit pentru a munci, nu pentru a profita de ajutoarele de somaj, argumenteaza comisarul Spidla.
Numarul romanilor si bulgarilor rezidenti in celelalte 25 de state membre a crescut de la 690.000 in 2003 la 1,6 milioane la sfarsitul anului 2007.
Romanii reprezinta 19% din migratia muncitorilor in UE, al doilea grup ca marime dupa polonezi (25%). 57% dintre muncitorii emigranti romani au ales Spania, 27% Italia si 2% Marea Britanie.
Raportul subliniaza si ca "marea majoritate a celor care provin din Bulgaria si Romania au venit pentru a munci", nu pentru a beneficia de ajutoarele de somaj - o alta temere in virtutea careia vechile state membre au impus restrictii.
Domeniile de activitate preferate de romani si bulgari au fost agricultura, constructiile, sectorul hotelier si servicii la domiciliu.
Restrictiile pentru Romania si Bulgaria expira la 31 decembrie 2008, statele membre fiind obligate sa anunte Comisia daca le prelungesc si pentru a doua faza de tranzitie, ce se incheie teoretic la 31 decembrie 2011.
Statele pot insa reintroduce restrictiile pentru maxim inca doi ani, in baza procedurilor de salvgardare continute in Tratatul de Aderare, daca inregistreaza sau prevad perturbari majore pe piata de munca interna.