Referendum istoric in Macedonia pentru schimbarea numelui tarii

Macedonenii ies duminica la vot pentru "o decizie istorica", dar dureroasa: daca accepta sa devina cetateni ai "Macedoniei de Nord", un nou nume care ar incheia vechiul conflict cu Grecia si i-ar apropia de Uniunea Europeana (UE).

Acest referendum este consultativ, iar rezultatul sau va fi necesar sa fie validat de Parlament. Insa el va fi urmarit indeaproape la Bruxelles, la sediile NATO si Comisiei Europene (CE), relateaza AFP.

O tara saraca din Balcani care si-a platit izolarea cu un marasm economic persistent, Macedonia intentioneaza sa adere la aceste organizatii care promit stabilitate si prosperitate.

Aceasta dorinta a fost blocata de Atena, care considera ca Macedonia este numele exclusiv al provinciei sale nordice cu centrul la Salonic.

De la independenta fostei republici iugoslave, in 1991, grecii denunta o uzurpare de identitate si o spoliere a unei mosteniri - a regelui antic Alexandru cel Mare. Ei isi suspecteaza vecinii, majoritar slavi, sa ascund ambitii teritoriale.

Anii de putere ai dreptei nationaliste macedonene (VMRO-DPMNE), care s-au incheiat in 2017, au tensionat relatiile si mai mult. Tara s-a intesat in aceasta perioada de statui si referinte la Alexandru cel Mare si Filip Macedoneanul, provocand invariabil furia greaca.

Insa, in iunie, noul premier social-democrat Zoran Zaev a semnat cu omologul sau grec Alexis Tsipras un acord susceptibil sa incheie diferendul - doar daca (si numaii daca) numele "Republica Macedonia de Nord" este adoptat, Atena va inceta sa se mai opuna unei aderari a vecinului sau la NATO si UE.

Ascundeti acest nume

Asupra acestei mize insista puterea. Pe zidurile de la Skopje, inscriptii "Da unei Macedonii europene" sunt scrise cu litere rosii, un indemn la a lua parte la o "decizie istorica" si la a ignora apelurile la boicot lansate pe retele de socializare.

Insa cuvintele "Macedonia de Nord" nu apar in intrebarea adresata in referendum: "Sunteti de acord cu aderarea la UE si NATO, acceptand acordul" cu Grecia?

Numerosi macedoneni intampina dificultati in a accepta acest nou nume impus dinafara.

"Inteleg ce simt macedonenii (...), este un santaj", declara Abedin Memeti, un membru al minoritatii albaneze. "Dar UE si NATO sunt mai importante pentru noi toti. Trebuie sa mergem mai departe", spune tanarul, care va vota "da", la fel ca imensa majoritate a membrilor comunitatii sale (20 pana la 25% dintre cele 2,1 milioane de locuitori).

"Nu sunt fericita. Si nu stiu pe nimeni pe care acest acord sa-l faca fericit", marturiseste Danica Taneska, in varsta de 55 de ani. Dar "copiii mei sunt extrem de incantati de acest viitor european. Eu nu cred in el, dar nu vreau sa-i supar". Aceasta locuitoare din Skopje, care intentiona mai intai sa boicoteze scrutinul, va vota pana la urma "nu".

Sperand sa submineze legitimitatea "da"-ului, adversarii acordului nu indeamna sa se voteze "nu", ci la boicotarea scrutinului. Aceasta este pozitia presedintelui Gjorge Ivanov, un apropiat al dreptei, cu o functie onorifica.

Obicectiv comun

Numerosi observatori se asteapta la o participare de sub 50%. Absenteismul va fi alimentat de macedoneni nemultumiti, dar si de diaspora - mai putin de 3.000 de membri ai acesteia sunt inscrisi, in contextul in care ea reprezinta un sfert din populatia tarii -, potrivit unor estimari.

In opinia lui Borjan Jovanovski, un jurnalist specializat in probleme europene, miza este cu toate acestea vitala, pentru ca UE "este singura putere coerenta care poate sa mentina pacea intre religii si comunitati etnice intr-o sara atat de amestecata ca Macedonia".

Ocolita de conflictele sangeroase din anii '90 din fosta Iugoslavie, tara aproape ca a fost cuprinsa de violente in 2001, cand confruntari au izbucnit intre o gherila albaneza si fortele macedonene. Un acord a facut armele sa taca, acordand drepturi mai importante albanezilor, care sunt in prezent un puternic atu al taberei "da".

In afara de NATO si UE, profesorul de drept Besa Arifi considera momentul drept istoric si din alt motiv - "este pentru prima oara cand ii vad pe macedoneni si pe albanezi facand campanie impreuna in vederea unui obiectiv comun".

Scrutinul a inceput la ora locala 7.00 (8.00, ora Romaniei) si se incheie la ora locala 19.00 (20.00, ora Romaniei) . Rezultatul este asteptat duminica seara.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...