Teroristul de la Strasbourg si restantele autoritatilor apusene

Cu mare usurare au reactionat autoritatile la stirea "neutralizarii" teroristului franco-algerian Cherif Chekatt in orasul francez pe care l-a terorizat. Dar ce s-a rezolvat cu adevarat? Si ce-ar fi de facut?

Imi pare deplasata relaxarea oficialilor francezi. Care au redeschis Targul de Craciun de la Strasbourg. Or, la aproape doi ani de la insangerarea printr-o alta crima in masa, comisa tot de un islamist de origine nord-africana, a celui din Berlin, soldata cu 11 victime evitabile, daca politia germana n-ar fi clacat ca in Franta, nu e clar defel pe ce se bazeaza seninatatea lor.

In fond, nu s-a uscat inca sangele nevinovat varsat de Cherif Chekatt la Strasbourg, unde, la 48 de ore dupa crimele sale islamiste, trei politisti au dat in fine, oarecum intamplator, peste el, reusind sa riposteze focului deschis de terorist si sa-l ucida inainte de a fi si ei omorati.

Merita celebrat acest succes? Desigur. Dar nu s-a produs decat dupa o uriasa desfasurare de forte. Nu mai putin de 700 de agenti ai fortelor speciale se adaugasera unitatilor de politisti locali si nemti stand la panda, la cativa kilometri de granita franco-germana, in asteptarea arabului magrebian cu cetatenie franceza inarmat, specializat in omorat nevinovati si revendicat de Statul Islamic.

Impostura redeschiderii targului de Craciun

Vestea redeschiderii celebrului targ ar fi, in principiu, minunata, de vreme ce e clar ca societatile apusene aflate sub asalt terorist au toate motivele sa refuze islamismului extremist satisfactia de a le perturba durabil.

Dar graba afisarii unei normalitati inexistente, dar mimate, in timp ce crimele teroriste e previzibil sa continue in Vest si, poate, chiar sa ia amploare, are in ea ceva dintr-o escrocherie. Pare o sarlatanerie politica si o impostura, cu atat mai putin suportabile cu cat evidentiaza nu doar autoamagirea si credulitatea aparenta, ci si impotenta oficialitatilor.

Care apar cu regularitate, intre victime, dupa un atentat si se reped sa faca promisiuni si sa rosteasca incurajari, solemnitati si condoleante, dar nu se arata in stare sa adopte masuri elementare de securitate eficienta.

Ma intreb unde au fost autoritatile franceze in frunte cu premierul Castaner, aflat, politic benefic, la fata locului cand a fost incoltit si omorat dusmanul, inainte de baia de sange de la targul de Craciun din capitala Alsaciei, cand s-a aflat de radicalizarea lui Chekatt in inchisoare? De ce s-au multumit sa-l treaca in fisierul S, registrul radicalizatilor, factori de mare risc terorist, din care aproximativ zece mii sunt islamisti pe un recidvist condamnat in prealabil de aproape 30 (sic!) pentru varii delicte, intre care si violente? N-ar fi de datoria autoritatilor sa-si apere poporul?

Nu-i poate timpul sa se mediteze la instituirea legii martiale?

De ce nu fac destul spre a contracara radicalizarea in inchisori? N-ar fi fost oare mai just, nu doar mai ieftin, sa se elimine pericolul din timp, fara varsare de sange, prin condamnari la inchisoare adecvate unui recidivist incorigibil, ca Chekatt? Sau ar fi fost politic incorect?

A fost oare scutit Chekatt de o pedeapsa adecvata si durabila din frica autoritatilor de acuza de rasism ori de intoleranta religioasa? Cat de departe merge nebunia? N-ar fi timpul sa se hotarasca pentru insi deveniti factori de risc securitar major, de tip terorist, ca Anis Amri, sau Cherif Chekatt o privare de libertate preventiva? N-ar fi timpul sa se instituie, ca in unele state democratice, precum Australia, SUA, Marea Britanie, Irlanda si Israelul, detentia preventiva, menita fie sa preintampine crime teroriste, fie sa ingradeasca fenomenul imigratiei ilegale?

Ori, poate, daca tot a decretat presedintele Frantei, la al enspelea atentat islamist din Hexagon, "razboiul antiterorist", nu-i poate timpul sa se mediteze la instituirea legii martiale, care permite detentia, pe timp nelimitat, a inamicilor capturati?

Cat de acceptabile, din unghi democratic, ar fi, insa, pachete de masuri de natura sa ingradeasca serios drepturile civice? In democratii asemenea demersuri numai dezirabile nu sunt. Si ce semnale ar lansa ele regimurilor autoritare, dictatoriale si totalitare?

Nu cred, sincer, ca astfel de regimuri au nevoie de "incurajarile" unor democratii autentice spre a-si justifica represiunile si a ucide libertatea.

Totodata, nu cred ca a da verdicte aspre, dar drepte si a utiliza toate instrumentele din arsenalul societatilor deschise spre a le apara, inlaturand macar in parte primejdii majore, de tipul terorismului, contravin civilizatiei sau unei democratii solide.

Alternativa si imoralitatea ei s-au vazut recent aproximate, in "Marginalia", in contextul atentatului de la Strasbourg, de un Ioan T. Morar pe drept alarmat, reluand o postare ciripita pe Twitter.

Potrivit ei, "ducele de Montausier, guvernator in vremea fiului lui Ludovic al XIV-lea, era cunoscut pentru sinceritatea sa absoluta. Intr-o zi, regele i-a spus ca a dat pe mana justitiei un asasin pe care-l gratiase dupa prima lui crima si care, odata gratiat, mai ucisese 20 de persoane, zice Montausier, Maiestatea Voastra le-a omorat pe celelalte douazeci".

Ar fi fost util ca serviciile de securitate occidentale sa fie mai eficiente si sa coopereze mai bine, astfel incat germanii sa afle, de pilda, din vreme, de radicalizarea unui Chekatt. Si sa impiedice, in 2016, crimele savarsite la Targul de Craciun de la Berlin. Ar fi fost recomandabil ca insi ca Anis Amri, sau criminalii teroristi de la New York, Paris si Nisa, de la Madrid, Londra si Barcelona, ca si din alte orase insangerate sa fie depistati din timp si supusi unei urgente "remaculari" a creierelor lor spalate.

Operatiunea n-ar fi fost posibila si n-ar fi reusit, in fiecare caz in parte. Dar in aceasta lume a mefientei generalizate in autoritati ar fi fost imperativ, politic, sa existe macar sansa ei.

Ca si dezbaterile fara de care nu se poate adopta hotararea edificarii structurilor necesare unui asemenea efort preventiv.

Petre M. Iancu

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...