De ce ne facem ca nu exista Transnistria? (II)

Transnistria are o politica guvernata de doua mari paradigme:

1. Fiecare noua zi in care Transnistria exista ca entitate se datoreaza Rusiei: regiunea este pazita de armata rusa (aflata acolo sub forma de trupe de mentinere a pacii), iar supravietuirea populatiei se datoreaza subventiilor rusesti: regimul de la Tiraspol obtine anual intre 300 si 400 milioane de dolari din vanzarea de gaz piratat si primeste anual un ajutor de 150 milioane de dolari din Federatia Rusa pentru pensii si pentru intretinerea infrastructurii.

Mai mult, 80% din cei 270 milioane de dolari remiteri ale transnistrenilor plecati la munca in strainatate vin tot din Rusia, contribuind la compensarea unui deficit de cont curent de 850 milioane de dolari (cam 93% din PIB-ul declarat oficial).

2. Paradigma politicii "interne" transnistrene este conflictul dintre presedintele Sevciuc si familia Kazmalii, detinatoarea holdingului Serif. La baza conflictului "pe fata" sta actul de fronda din 29 decembrie 2012 cand proaspatul (pe atunci) presedinte Sevciuc a anulat regimul fiscal special (scutiri de taxe vamale) pe care Serif l-a primit de la fostul presedinte Igor Smirnov in anul 2006. A urmat oficializarea unui conflict la baioneta cu un final de dinainte banuit: la alegerile din 29 noiembrie 2015 partidul finantat de catre grupul de firme Serif, Obnovleniye, a obtinut peste 70% din mandatele parlamentare si acum detine controlul absolut, reusind la inceputul anului sa impuna prelungirea acordului prin care Tiraspolul se alatura cu regim special Acordului de Asociere UE-Republica Moldova.

Recapituland, putem spune ca Transnistria este cea mai saraca regiune a Europei si printre cele mai sarace 30 de entitati din lume; este o entitate "programata" la saracie si inapoiere, cu un deficit de cont curent cat PIB-ul si cu deficit bugetar egal cu veniturile bugetare, cu venituri de jumatate de PIB din gazul piratat cu complicitatea Chisinaului.

Si totusi si Moscova, si Chisinaul "tin in viata" regimul de la Tiraspol, Moscova prin subventii directe de 150 milioane de dolari/anual (cam un sfert din subventiile date in Crimeea), iar Chisinaul prin triunghiul amoros pervers Transnistria-Republica Moldova-Rusia prin care dispare anual 1 miliard mc de gaz, ca intr-un veritabil triunghi al Bermudelor moldovenesti.

Alegerile din 11 decembrie din Transnistria sunt importante pentru ca pot schimba total echilibrul intern in acest teritoriu.

Astazi, regiunea de peste Nistru are un presedinte ales, Evgheni (Jenia) Sevciuc, care controleaza un guvern propriu (de unde de altfel si-a ales si sotia, pe fosta imagine de vitrina a Tiraspolului, ministrul de Externe cu aer de actrita expirata, Nina Stanski.).

Dar puterea acestuia este drastic dramuita, caci este impartita cu familia gagauza Kazmalii, proprietara grupului de firme private semi-oficiale ale asa-zisei republici, Serif. Serif este holdingul care a construit in cea mai saraca regiune europeana un stadion de 200 milioane de dolari!

Timp de patru ani, partidul firmei Serif ("Obnovlenie"), a purtat un razboi total cu regimul Sevciuc, cucerindu-i acestuia toate redutele: s-a ajuns pana acolo incat guvernul s-a imprumutat de la banca holdingului Agroprombank pentru a putea plati salariile si pensiile.

Acolo unde nimeni nu mai are bani, iar valuta firmelor este confiscata de catre stat, lumea alearga innebunita sa cumpere dolari, iar singurii posesori de dolari sunt firma EnergoKapital (care detine monopolul exportului de energie catre Chisinau) si firma Serif si banca acesteia.

Nici macar banca centrala de la Tiraspol nu mai are bani, desi a inghetat cursul de schimb la o valoare arbitrara (11,35 ruble/USD) la care confisca valuta putinilor exportatori locali.

Cu toate acestea, Serif si propriul partid, din pragmatism sau din calcule anti-prezidentiale, au fost cei care au silit regimul de la Tiraspol sa prelungeasca Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, prin care guverneaza si comertul exterior al regiunii transnistrene.

In aceste conditii, alegerile din 11 decembrie par a avea rolul de a inchide total cercul de putere al Serif asupra Transnistriei, aceasta companie avand un candidat al partidului propriu cu cele mai mari sanse de a castiga.

La prima vedere, toti cei opt candidati transnistreni au un aer exotic, de militieni sovietici si toti sunt cetateni ai Federatiei Ruse.

1. Primul a fost inscris in cursa Evghenii Sevciuk, actualul sef al gruparii separatiste. Acesta s-a nascut la 19 iunie 1968 in orasul Ribnita de pe malul stang al Nistrului. Sevciuk detine cetatenia Federatiei Ruse.

Din 1992 pana in 1998, Sevciuk a lucrat in militia transnistreana intr-un departament de combatere a crimelor economice, ajungand pana la gradul de capitan. Din 1998, a fost angajat al grupului "Serif". Din anul 2000 pana in 2011, a fost deputat in "soviet suprem" de la Tiraspol, ocupand mai multe functii, inclusiv de presedinte al pretinsului "parlament" de la Tiraspol.

In 2011, Evghenii Sevciuk a profitat de ciocnirile dintre Igor Smirnov (liderul transnistrean de atunci) si Anatolii Kaminski (care era presedinte al sovietului suprem) si a devenit "presedinte" al autoproclamatei "republici moldovenesti nistrene".

2. Cel cu care Sevciuk isi disputa scaunul prezidential este actualul presedinte al "sovietului suprem" de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, un alt exponent al asa-numitului Minister de Interne de la Tiraspol. Krasnoselskii poarta epoleti de general-maior. A fost "ministru" de Interne in perioada cand Igor Smirnov era presedinte. In timpul razboiului moldo-rus de la Nistru, din 1992, a participat activ la lupte; in toamna anului 2015, a devenit deputat in "sovietul suprem" din partea Partidului "Obnovlenie", formatiune politica sustinuta de grupul "Serif".

La 23 decembrie 2015, a fost ales presedinte al "sovietului suprem" de catre majoritatea controlata de grupul "Serif". Krasnoselskii detine cetatenia Federatiei Ruse, fiind inclus in lista persoanelor carora UE si SUA le-a interzis accesul in spatiul comunitar.

3. La alegeri participa si liderul Partidului Comunist, Oleg Horjan. Nascut in 1976, Horjan a fost, pe rand, muncitor, jurist, profesor, iar in timpul conflictului armat de la Nistru acesta activa in cadrul spitalului militar din Dubasari. Si el este cetatean al Federatiei Ruse.

4. Ghenadii Kuzmiciov are in CV cele mai multe functii in organele de forta din regiunea separatista. A indeplinit diferite functii in asa numitul Minister de Interne si in Comitetul Securitatii de Stat (KGB) de la Tiraspol, fiind seful acestei structuri intre 2012 si 2013. Pana la alegerile din toamna anului trecut, a ocupat functia de "ministru de Interne"; Ghenadii Kuzmiciov este cetatean al Federatiei Ruse.

5. Grigorii Maracuta s-a nascut in 1942. Timp de 15 ani, a fost "presedinte sovietului suprem" de la Tiraspol. Este "parintele" pseudo-Constitutiei entitatii para-statale. In 2006 a devenit presedintele grupului tuturor enclavelor separatiste din spatiul ex-sovietic.

6. Alexandr Deli si-a inceput cariera in asa-numita Procuratura transnistreana in anul 2000. Intre ianuarie - noiembrie 2012, a indeplinit functia de "ministru" al Justitiei si de "procuror general".

7. Fostul judecator Vladimir Grigoriev, care este si directorul filialei transnistrene a "Academiei Juridice din Odessa", este autor a patru monografii si a peste 70 de lucrari stiintifice. Cel putin asa scrie in CV. Grigoriev a indeplinit mai multe functii publice intre care: "viceministru" al Justitiei si cea de consilier al lui Evghenii Sevciuk pe probleme de justitie.

8. Ultima candidata inscrisa in cursa "prezidentiala" in stanga Nistrului este Irina Vasilatii. Apropiata a lui Evghenii Sevciuk in campania din 2011, Vasilatii a devenit cunoscuta datorita unor inregistrari audio in care descrie cu lux de amanunte nelegiuirile in care sunt implicati oamenii din anturajul lui Sevciuk. Irina Vasilatii se declara acum somera.

Interesanta fauna, specifica spatiului ex-sovietic, reprezentativa pentru Transnistria.

De fapt, confruntarea reala este intre primii doi, cu sanse mari de reusita pentru omul-sistemului oficios, liderul Sovietului Suprem si fost cadru de nadejde al aparatului represiv, Vadim Krasnoselskii.

Acesta va marca incercarea cercurilor de afaceri oficial aprobate de a prelua controlul micii entitati si, in acelasi timp, de a mentine statutul de cheie de control al viitorului statut al Republicii Moldova.

Practic, un vechi om al aparatului, preluat de catre afaceristii aprobati de Moscova, care sa incerce sa prelungeasca viata unor "forme fara fond" precum formatul de negociere 5+2 sau semi-statalitatea Transnistriei.

Si, atunci, ne intrebam: daca Rusia are un interes clar sa mentina statutul actual al Transnistriei (blocarea Romaniei la Prut), Republica Moldova are un interes clar sa mentina statutul actual al Transnistriei (perpetuarea existentei Republicii Moldova insasi), ce interes are Romania sa mentina Transnistria cu actualul statut?

De ce Romania nu participa la formatul de negocieri (actualul 5+2) privind Transnistria? De ce ne facem ca nu exista Transnistria?

Poate, dupa 11 decembrie 2016, noul executiv si noul parlament de la Bucuresti vor dori sa se uite mai cu atentie la harta si sa vada ca globul este rotund si ca Pamantul nu este plat si nu se termina la Prut si nici macar la Nistru.

Poate la Tiraspol va fi o noua lume politica (probabil ca Serif-ul familiei Kazmalii va detine si Presedintia si Guvernul si Parlamentul) mai pragmatica. Poate ca diplomatia noastra si structurile asociate fenomenului international vor capata mai multa incredere in sine si vor incerca sa fie prezente in vecinatatea imediata a spatiului romanesc, cu comunitati romanesti importante. Poate.

Citeste partea I: Cat de mult ar trebui sa ne intereseze Transnistria?

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Declarațiile preotului Nicolae Tănase sunt ”o invitație la viol”. Ministra Justiției intervine

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu a spus, referitor la afirmaţiile preotului Nicolae Tănase de la Valea Plopului potrivit cărora fetele care sunt agresate sexual ar trebui să intre la...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...